România, pe ultimul loc din UE în privința numărului adulților care urmează cursuri de formare profesională (1% din populația de 25-64 de ani). Este printre puținele țări în care tendința în acest sens nu a crescut în ultimii zece ani.

România are cel mai mic procent, de numai 1%, fiind urmată de Bulgaria, Slovacia, Croația, Polonia, Grecia și Cipru, care nu depășesc 5%.

Obiectivul programului european ”Educația și Formarea profesională a adulților” este ca 15% dintre adulții între 25 și 64 de ani, din fiecare stat, să participe la activități de învățare. 

De altfel, ținta a fost depășită doar în statele nordice, Olanda, Estonia și Luxemburg. 

Biroul de statistică al UE arată că numărul adulților care participă la ”cursuri de formare pe tot parcursul vieții”, raportat la grupa de populație determinată, a crescut între 2010 și 2019, dar în 2020 a scăzut cu 1,6 puncte procentuale, până la 9,2%. Anul trecut, indicatorul a crescut ușor în numai trei țări membre: Spania (+0,4 puncte procentuale), Grecia și Lituania (fiecare cu +0,2 pp).

”Învățarea pe tot parcursul vieții include educația și îngrijirea preșcolarilor, educația școlară, învățământul superior, educația adulților și formarea continuă. Principalele obiective ale învățării pe tot parcursul vieții privesc dezvoltarea completă a unei persoane și dezvoltarea durabilă a societății. Învățarea pe tot parcursul vieții este axată pe dobândirea și dezvoltarea competențelor cheie și a competențelor specifice unui domeniu de activitate sau unei calificări”, potrivit rețelei europene Eurydice, destinată informării despre educație.