Sursa grafic: Our World in Data
România, una dintre țările mai sărace ale UE, a lansat rapid campania de vaccinare anti-Covid, cu un start mai bun decât statele dezvoltate. În primele luni de la debut, se afla chiar în topul țărilor privind acoperirea vaccinală cu o singură doză, însă până acum a vaccinat circa un sfert din populația eligibilă (4,4 milioane), mai slab stând doar Bulgaria între țările UE.
Deși până acum au fost administrate peste opt milioane de doze de ser anti-coronavirus, la o populație de 19 milioane de locuitori, numărul persoanelor vaccinate cu prima doză, în decurs de 24 de ore, a scăzut puternic în ultimele săptămâni, ajungând și la 17 mii de persoane pe zi.
Sorin Ioniță, analist politic pentru Expert Forum, consideră că ”balanța s-a înclinat în momentul în care vaccinul a devenit disponibil pentru întreaga populație, în aprilie. Până atunci, oamenii se întreceau să se programeze în platformă și parcurgeau distanțe foarte mari față de casă pentru a primi vaccinul. După ce am atins 20% acoperire vaccinală, parcă totul s-a oprit”.
Cătălin Stoica, profesor de sociologie la Universitatea din București, sugerează că o altă cauză ar fi platforma de programare, ”o soluție mult prea tehnică pentru o populație majoritar rurală, îmbătrânită”. Pe lângă problema accesului la internet se adaugă și lipsa centrelor de vaccinare și a personalului medical, insuficiente în aceste zone, arată profesorul.
Sursa: ECDC
Pe de altă parte, România se află pe ultimul loc în UE în privința ponderii cheltuielilor din PIB pentru domeniul sănătății, de numai 5,6% pe an, potrivit unui raport al Băncii Mondiale. Exodul de specialiști medicali, dublat de o serie de incendii în spitale care erau unități de tratare a pacienților Covid au atras atenția și mai mult asupra stării critice a situației sanitare din țară. În plus, de la izbucnirea pandemiei România a schimbat patru miniștri ai Sănătății: Victor Costache, Nelu Tătaru, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă.
Gestionarea deficitară a crizei și implicarea prea intensă în campania de vaccinare a politicienilor iar nu a experților în sănătate, a fost o altă provocare pentru parcursul campaniei, consideră analistului politic Costin Ciobanu. Totodată, coordonatorul campaniei, dr. Valeriu Gheorghiță, a atribuit neîncrederea unei părți din populație în vaccinare și anchetelor și verificărilor la care a fost supus serul AstraZeneca, după autorizarea sa la nivel european.
Analiza Euronews arată că mesajele transmise de mass-media au constituit deseori o sursă de confuzie pentru populația care încă ezită să se vaccineze, unele televiziuni promovând constant imunizarea în campanii publicitare, iar altele punând în prim plan persoane publice care invocă teorii ale conspirației legate de vaccinuri. Pe rețelele de socializare sau în anumite cercuri religioase au fost răspândite mesaje de descurajare a celor care se gândeau să se vaccineze, mesaje care au avut un impact puternic mai ales asupra populației rurale, cu educație precară sau un statut socio-economic scăzut.
Pentru a depăși obstacolele cu care se confruntă campania de imunizare, guvernul și-a revizuit ținta de vaccinare: dacă prim-ministrul Florin Cîțu anunța inițial un număr de zece milioane de români imunizați până la 1 septembrie, ulterior guvernul și-a asuma ținta la șapte milioane, până în august. Pentru a atinge această țintă, autoritățile s-au axat pe strategia de a face vaccinul accesibil în mediile rurale, fie prin caravane mobile, fie prin cabinetele medicilor de familie sau prin evenimente de vaccinare.
Analiza integrală pe Euronews
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.