Analiză. În ciuda efectelor pandemiei asupra economiilor țărilor europene, prețurile locuințelor au crescut rapid în ultimul an. Analiștii se tem de o supraevaluare a piețelor, iar autoritățile încearcă să găsească soluții pentru a acoperi deficitul de locuințe.

În multe orașe mari din Europa, prețurile locuințelor au crescut la maxime ale ultimelor decenii, datorită unui cumul de factori: dobânzile mici, stimulentele fiscale și monetare fără precedent, menite să mențină economiile pe linia de plutire, lipsa terenurilor și oferta de construcții care nu poate ține pasul cu cererea. 

Un alt factor care a dus la creșterea prețului proprietăților îl reprezintă cererea angajaților care muncesc de acasă și care își doresc spațiu suplimentar pentru amenajarea unui birou. Totodată, carantinele impuse în numeroase țări a determinat să accelereze eforturile pentru a-și cumpăra locuințe mai spațioase.

La Berlin, prețurile locuințelor au crescut cu 11% față de anul trecut, potrivit Global Property Guide. În același timp chiriile în creștere reprezintă o mare problemă pentru capitala Germaniei, unde doar aproximativ 17,4% din populație deține în proprietate o casă sau un apartament, iar 50% din populație locuiește cu chirie. 

”Pe termen mediu, avem nevoie de aproximativ 200.000 de apartamente suplimentare”, a declarat senatorul Sebastian Housing, Berlin Scheel, adăugând că jumătate din aceste apartamente ar trebui construite de sectorul public și subvenționate în conformitate cu normele privind locuințele sociale.

Autoritățile locale din Berlin intenționează să construiască peste 5.000 de apartamente pe locul fostului aeroport Tegel, închis în noiembrie anul trecut. De asemenea analizează posibilitatea construirii de locuințe sociale pe terenul fostului aeroport Tempelhof aflat în centrul orașului. În încercarea de a rezolva problema chiriilor din Berlin, autoritățile locale au decis, în februarie 2020, înghețarea chiriilor pentru o perioadă de cinci ani, la nivelul din iunie 2019, însă Curtea Constituțională a anulat această decizie în urmă cu o lună, subliniind că guvernul federal este responsabil pentru astfel de decizii.

În Marea Britanie prețurile locuințelor au înregistrat luna trecută cea mai mare creștere lunară din ultimii 17 ani, după ce ministrul de Finanțe a prelungit în martie reducerea temporară a impozitului pe cumpărarea unei proprietăți. Totodată, guvernul a anunțat în aprilie planuri de transformare a birourilor goale în apartamente ca parte a unui plan de redresare după pandemie, cu scopul de a crea 1.500 de case noi până în 2030, iar la începutul acestui an, a introdus noi legi pentru a facilita transformarea magazinelor dezafectate în case.

Stockholm, Luxemburg, Moscova și Bratislava au înregistrat creșteri de peste 10% în ultimul an, deși într-un număr mic de orașe, cum ar fi Madrid, prețurile au scăzut.

În Suedia, guvernul intenționează să închidă  aeroportul Bromma de lângă Stockholm și să construiască aproximativ 30.000 de case noi pe loculul lui, în încercarea de a ameliorare deficitului de locuințe care a dus la creșterea prețurilor din capitală. De asemenea se discută reducerea impozitului și norme pentru construire și proiectare mai permisive. La începutul acestei săptămâni, prim-ministrul suedez a respins reintroducerea unui impozit pe proprietate, anulată în 2008 ca element cheie în controlul creșterii prețurilor locuințelor. 

Banca elvețiană UBS susține că München, Frankfurt, Amsterdam, Paris și Zurich sunt orașele pentru care există un risc de bulă speculativă. Patru dintre cele 12 orașe europene din indicele global al bulelor speculative UBS sunt supraevaluate, inclusiv Stockholm, iar potrivit analiștilor doar în Varșovia, Milano și Madrid prețurile proprietăților erau rezonabile.

“Pe termen scurt, singura soluție pentru oameni este să împrumute din ce în ce mai mult și mai mult și aceasta este sursă de îngrijorare nu numai pentru fiecare persoană, ci și pentru societate în ansamblu”, a spus guvernatorul băncii centrale suedeze Stefan Ingves.

Banca Centrală Europeană a recunoscut că există bule speculative localizate, dar susține că nu există o supraevaluare sistemică a locuințelor. De asemenea, a solicitat autorităților de reglementare locale să acționeze asupra bulelor speculative.

Analiștii spun că sunt necesare schimbări structurale mai cuprinzătoare pentru a aduce piața imobiliară în echilibru, iar pe termen scurt, mulți economiști așteaptă de la băncile centrale să înăsprească politica pentru a scumpi împrumutul.

Sursă: Reuters