În prima lună de după Brexit, Amsterdam a detronat Londra în volumele de tranzacționare la bursă, sugerând faptul că, odată cu ieșirea din UE, capitala britanică va pierde și statutul de capitală financiară europeană.

În medie au fost tranzacționate acțiuni și obligațiuni de 9,2 miliarde de euro pe zi, în ianuarie, pe bursele din Amsterdam, o creștere de peste patru ori față de luna decembrie. De asemenea, și bursele de la Paris și Dublin au crescut puternic luna trecută, în timp ce tranzacțiile de la Londra au scăzut la o medie zilnică de 8,6 miliarde de euro, în ciuda faptului că bursa londoneză a ridicat o interdicție de tranzacționare a acțiunilor elvețiene (Nestle și Roche). 

Situația a fost determinată în principal de retragerea acțiunilor europene care erau tranzacționate și pe Bursa din Londra, din cauza faptului că legislația britanică are un alt regim de supraveghere față de cea europeană. Fără mecanismul de echivalență, care ușura tranzacțiile transfrontaliere, s-a înregistrat o cădere imediată de 6,5 miliarde de euro în fluxurile de capita cu țările UE, adică aproape jumătate din tranzacțiile pe care băncile și brokerii londonezi le-ar fi gestionat, înainte de Brexit.

Mutarea tranzacțiilor și, implicit a fluxurilor de capital, face din Amsterdam principalul câștigător al Brexitului. Analiștii pieței nu sunt de părere că acest transfer de tranzacții speculative și de capital va influența neapărat și economia reală sau locurile de muncă din Regatul Unit, dar rămâne cert impactul fiscal, serviciile financiare aducând anul trecut venituri de 76 de miliarde de lire sterline către Trezoreria britanică. Paradoxal, înainte de referendumul pentru Brexit din 2016, între UK și țările UE (în special Germania) au existat numeroase tensiuni legate de reglementarea băncilor și a serviciilor de intermediere financiară, protejarea acestora fiind unul dintre motivele inițierii referendumului pentru Brexit.

Surse alternative: Financial Times, Reuters.

Sursa foto: David Vincent//Unsplash.