Analiză. La cinci ani de când Germania le-a deschis granițele, mai mult de jumătate dintre imigranții sirieni muncesc și plătesc taxe, 80% dintre copiii lor merg la școală, iar zece mii sunt studenți.

• Deutesche Welle și The Guardian realizează o poză socială a populației imigrante în Germania, la exact cinci ani de când Angela Merkel a rostit celebra frază – “Germania e o țară puternică. Ne vom descurca!”, după ce a vizitat o tabără de refugiați sirieni. Europa era la acel moment divizată într-o criză ce părea fără soluții. Cu câteva zile înainte, pe 27 august 2015, continentul a fost zguduit de o macabră descoperire – 71 de cadavre ale unor oameni fugiți din calea războiului, au fost găsite într-un camion frigorific abandonat în Austria.
• Declarația Angelei Merkel a fost interpretată ca o invitație și, deși unele state europene au decis să împartă sarcina preluării imigranților, cele mai multe (Grecia, Serbia, Ungaria) au preferat să îi transfere pur și simplu pe aceștia către Germania. În anul care a urmat declarației lui Merkel, în Germania au ajuns 750 de mii de imigranți, cea mai mare parte a lor din Siria. În următorii patru ani, Germania a înregistrat 1,7 milioane de solicitanți de azil.
• În următorii cinci ani, peste 10 mii de imigranți s-au înscris la o universitate, în timp ce 80% dintre copii și adolescenți spun că se simt integrați la școală și acceptați de colegi. The Guardian citează un studiu publicat inițial de Deutsche Welle, care arată că 68% dintre imigranți au o slujbă, chiar dacă 49% au o slujbă stabilă, 12% lucrează part-time (cu maximum 450 de Euro pe lună), iar 20% sunt într-o schemă plătită de training.
• Decizia Angelei Merkel nu a rămas însă fără efecte negative, cel puțin temporare. Extrema dreaptă (AfD), care până atunci se concentrase pe o retorică antieuropeană, s-a repliat imediat pe una antiislamică concentrându-și programul pe spaimele populației privind iminența unor atacuri teoriste. În cei cinci ani trecuți de la declarația Angelei Merkel, în Germania au avut loc într-adevăr 25 de atacuri, de o amploare mai mare sau mai mică, dar numai opt dintre ele islamiste, pentru restul fiind responsabile diferite grupări de extremă stângă sau extremă dreaptă. Potrivit datelor colectate de cercetătorul Petter Nesser de la Institutul Norvegia de Apărare, după 2015 serviciile secrete germane au reușit să dejoace 16 atacuri teroriste de inspirație jihadistă, semnficativ mai multe decât în Franța sau UK, în aceeași perioadă.
• În ciuda creșterii din 2016, care i-a permis să devină a treia forță politică a țării și chiar să acceadă în parlamentul național și în unele parlamente regionale, AfD nu a reușit să-și mențină creșterea și să devină al doilea cel mai mare partid, ba chiar acum a căzut în sondaje pe locul patru, pe măsură ce imigrația nu a mai făcut agenda politică în Germania. După izbucnirea crizei coronavirusului, aprobabilitatea politică a Angelei Merkel se află acum la peste 70%, în ciuda căderii sub 50% de mai multe ori, după criza migranților din 2015.

Surse alternative: DW, The Guardian