Analiză FT. Țările europene sunt divizate în privința strategiei de a încerca să influențeze negocierile dintre SUA, Rusia și Ucraina pentru încheierea războiului. În graba de a nu rămâne marginalizate, fac demersuri dezorganizate.

Europa este tot mai îngrijorată că va fi exclusă din negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina și nu a ajuns la un acord privind strategia prin care își poate asigura un loc la masa discuțiilor. Temerile vin în contextul în care președintele american, Donald Trump, pune presiuni asupra Kievului pentru a accepta un acord cu Moscova. În timp ce unele capitale europene susțin reluarea dialogului direct cu Vladimir Putin, altele consideră că orice contact cu liderul rus trebuie să aibă la bază o poziție comună a Europei, scrie Financial Times în analiza sa.

Donald Trump a relaxat sancțiunile împotriva Moscovei, a acuzat Ucraina că nu dorește încheierea conflictului și a readus în discuție posibilitatea reluării relațiilor economice cu Rusia. În contextul negocierilor dintre SUA, Rusia și Ucraina programate la Abu Dhabi, în noiembrie, guvernele europene se tem că ar putea fi luate decizii care afectează direct securitatea continentului, dar fără participarea lor.

Îngrijorările au determinat liderii Norvegiei și Finlandei să organizeze o convorbire telefonică cu Vladimir Putin fără să obțină în prealabil sprijinul Uniunii Europene. Premierul norvegian, Jonas Gahr Store, a justificat inițiativa prin necesitatea ca liderul rus “să audă direct poziția noastră”. Decizia a fost criticată de Danemarca, Italia și Lituania, dorindu-se a se lua o decizie europeană comună. Germania a precizat că țările nordice au informat celelalte state înainte și după discuție. 

“Acțiunile de comunicare dezorganizate și reacțiile negative pe care le-au stârnit subliniază dilema Europei cu privire la cea mai bună modalitate de a transmite interesele continentului către Putin și Trump, au afirmat diplomați și oficiali. În ciuda faptului că dispune de o pârghie considerabilă — de la ridicarea sancțiunilor și eliberarea activelor înghețate ale Kremlinului în valoare de peste 200 de miliarde de euro, până la cererea Ucrainei de aderare la UE — Europa s-a străduit să-și transforme ponderea economică și politică în influență diplomatică. Oficialii au afirmat că, deși Washingtonul și Kievul recunosc din ce în ce mai mult rolul indispensabil al continentului în orice acord, guvernele europene au rămas excluse din negocieri”, a scris Financial Times.

Un diplomat european de rang înalt, citat sub protecția anonimatului, a declarat că înainte ca Europa să-și aleagă un reprezentant, trebuie mai întâi să aibă un loc la masa negocierilor. FT amintește că, în drumul înspre și dinspre Rusia, emisarul american Steve Witkoff a purtat discuții și cu liderii celor două țări nordice. Partea rusă, în schimb, susține că nu este nevoie ca Europa să fie adusă în negocieri: “Discuțiile tripartite nu prevăd participarea UE. Nu avem nevoie de astfel de participanți. Și nici americanii, care încearcă să asigure pacea, probabil că nu au nevoie de ei”, a spus Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Analistul Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie pentru Rusia și Eurasia din Berlin, pune în vedere că “Rusia ar dori să-i implice pe europeni în procesul politic, dar într-un mod în care aceștia să nu fie implicați direct, iar Trump să aibă mai multe șanse de a exercita presiuni asupra Europei pentru a se alinia la politica sa de conciliere față de Putin”.

Ministrul lituanian al Apărării a afirmat și el că orice contact cu Rusia trebuie să fie susținut de o poziție unitară și să fie însoțit de o listă de cerințe europene.

O posibilă soluție pentru implicarea Europei este formatul care reunește Marea Britanie, Franța și Germania. După cum au declarat patru diplomați europeni, SUA și Ucraina consideră că acest grup ar putea reprezenta interesele continentului în negocieri. Steve Witkoff și Jared Kushner ar fi convenit cu oficialii ucraineni asupra acestei formule. Totuși, propunerea provoacă neînțelegeri deoarece statele europene mai mici se tem că interesele lor vor fi marginalizate. 

Alexander Gabuev consideră că Moscova nu va fi interesată de negocieri serioase înainte de trecerea iernii. El avertizează că Europa trebuie să fie pregătită pentru următoarea oportunitate de negociere deoarece a ratat deja momente în care Ucraina avea o poziție mai puternică.

Analiza integrală pe Financial Times