Guvernul sesizează Curtea Constituțională pentru un conflict cu Înalta Curte, care a dat în judecată executivul după ce plata unor majorări salariale ale judecătorilor fusese amânată prin Legea Bugetului.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a anunțat, la finalul ședinței de guvern, decizia de a sesiza Curtea Constituțională a României (CCR) pentru soluționarea unui conflict juridic cu Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Bolojan a declarat că “instanța de judecată s-a substituit puterii legislative și executive în materie bugetară și de gestionare a finanțelor publice. Din punctul de vedere al juriştilor guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional, pentru că elaborarea proiectului bugetului și rectificările reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative.

În luna martie, ÎCJJ a sesizat Curtea de Apel București, solicitând guvernul să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanțe salariale sau penalități. Am constat că Curtea de Apel a emis această acțiune la începutul lunii mai, guvernul a contestat și termenul stabilit e 9 iulie. Prima instanță a stabilit în afara acestei sume și penalități de 1% care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, o sumă enormă, în afara amenzilor. Acest cuantum este în fapt mult mai mare pentru că dincolo de aceste sume mai sunt și sume în zona de parchet, de aproximativ 3 miliarde de lei. O astfel de sentință provoacă efecte bugetare.

Am declanșat această sesizare considerând că nu este normal ca să existe o structură juridică care stabilește independent salariile și își aprobă sentințe, fiind direct interesați într-o astfel de situație care, dacă mai continuă așa, creează serioase probleme bugetare”, a încheiat prim-ministrul.

În martie, Instanța Supremă a dat în judecată executivul pentru neplata sumelor necesare achitării drepturilor salariale restante, prevăzute în titluri executorii și scadente în anul 2026, după cum a arătat G4Media. La întocmirea legii bugetului pe 2026, Cabinetul Bolojan a decis să mute banii de la drepturile salariale ale magistraților la ajutoarele sociale pentru pensionari și plățile restante ale administrațiilor locale.

Alte declarații ale premierului, la finalul ședinței:

• Voi cere conducerii celor două Camere din parlament convocarea unor sesiuni extraordinare în a doua jumătate a lunii, ca aceste proiecte să fie dezbătute. Fiecare proiect are o valoare de cel puțin 770 milioane de euro, iar valoarea maximă este de 970 milioane de euro.
• Primul este legea salarizării personalului plătit din fonduri publice. Aspectul principal care se negociază cu reprezentanții Comisiei Europene este ca acest proiect, odată aprobat, să crească fondul total de salarii cu o valoare care să păstreze actuala pondere a cheltuielilor de personal, în procente, tot la actualul nivel, deci maximum 8,1% din PIB. De asemenea, în condițiile în care se face această majorare la nivelul maxim, să se identifice alte soluții legate de reducerea de cheltuieli sau creșterea de venituri la bugetul de stat.
• Al doilea proiect important este legat de proiectul privind actele normative în domeniul integrității. Este vorba de regimul incompatibilităților. Acest proiect a fost finalizat de ministerul Justiției și de Agenția Națională de Integritate. Acum este trimis partidelor politice și liderilor de grup pentru a putea fi consultat. Vom mai avea o consultare în a doua jumătate a săptămânii viitoare cu Comisia Europeană. Îl vom trimite și pe acesta.
• Al treilea proiect este proiectul bonus-malus, adică instituirea unui mecanism de recompensare a performanței pentru personalul ANAF, ministerul de Finanțe, antifraudă, în vederea consolidării colectării veniturilor la buget și combaterii evaziunii fiscale. Proiectul este prezentat Comisiei, urmează să primim punct de vedere până la începutul săptămânii viitoare. Va fi transmis pe circuitul parlamentar, o primă formă este deja depusă în Parlament.
• Al patrulea proiect este propunerea legislativă pentru modificarea codului administrativ. Este vorba de reglementări privind cariera funcționarilor publici, cum se avansează, ca să ne asigurăm că avem concursuri corecte și oamenii profesioniști sunt avansați. Proiectul este gestionat de Ministerul Dezvoltării și de Agenția Funcționarilor Publici. Acesta urmează să fie promovat săptămâna viitoare.
• Al cincilea proiect este Codul urbanismului. Este în comisia de administrație de la Camera Deputaților, de la sfârșitul anului trecut. Necesită discuții în continuare, atât pe articole generale, cât și pe aspectele care țin de articolele incidente municipiului București, relației dintre primăria generală și primăriile de sector, având în vedere referendumul votat în București care prevede mutarea documentațiilor de urbanism la primăria generală. Trebuie finalizate discuțiile săptămâna viitoare, ca să avem proiect de cod clarificat pe articole. El poate intra la vot final imediat în Camera Deputaților, procedura se poate încheia destul de repede.
• Alt proiect important e cel legat de decarbonizare. Proiectul a fost discutat în senat și au lipsit trei voturi pentru a fi adoptat. Vom discuta cu reprezentanții grupurilor parlamentare pentru a finaliza acest aspect.
• Proiectul de lege care închide PNRR e proiectul final care e necesar pentru a se stabili condițiile în care se poate închide acest proiect pentru România până în august. Mai sunt câteva hotărâri de guvern care vor fi pregătite săptămâna viitoare pentru ca și jaloanele mai mici să fie semnate.