DNSC atrage atenția asupra unui nou tip de fraudă prin apeluri telefonice. Infractorii se recomandă a fi din partea poliției și spun victimei că un urmărit internațional i-a folosit identitatea, pentru a lua un împrumut bancar. Mai departe, o îndrumă să ofere date personale.

Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică a explicat cum funcționează schema fraudei. Mai întâi, o femeie care se recomandă a fi agentă de poliție îi comunică victimei că un infractor internațional, căutat prin Interpol, a încercat să-i folosească identitatea pentru a lua un împrumut bancar. Presupusa agentă insistă că incidentul este unul grav, de natură penală, pentru a speria victima și a o determina să colaboreze.

Victimei i se spune că urmează să primească o citație, pentru a se prezenta la secția de poliție. În continuare, ”se invocă o serie de articole de lege și se creează presiune psihologică prin limbaj formal și grav. Pentru a <<dovedi>> identitatea, atacatorii trimit o fotografie a unei legitimații de poliție prin WhatsApp – document falsificat, dar credibil vizual. Victima este redirecționată către un <<specialist>> din cadrul Băncii Naționale a României, care pretinde că se ocupă de monitorizarea operațiunilor bancare. Se transmite apoi o scrisoare oficială pretins emisă de către guvernatorul Mugur Isărescu, care susține gravitatea cazului”.

Persoana care pretinde că lucrează la BNR redirecționează victima să continue discuția pe aplicația Telegram, sub pretextul că este un mediu securizat. Pe platforma respectivă, îi solicită extrasul de cont bancar: “În tot acest timp, persoana este avertizată în mod repetat că nu are voie să discute cu nimeni despre investigație, nici măcar cu un avocat, sub amenințarea unei presupuse arestări imediate. Ca măsură suplimentară de verificare, i se spune că va fi supusă unui test poligraf pentru a se confirma că nu a divulgat informații”, mai explică DNSC.

Specialiștii arată că schema de fraudă este una complexă și combină apelurile cu număr falsificat cu trimiterea de documente falsificate, manipularea, utilizarea platformelor alternative de comunicare și colectarea treptată de date. În final, Directoratul oferă mai multe recomandări de securitate:

• Nu oferi date personale sau bancare prin telefon.
• Închide apelul și sună înapoi la numărul oficial al instituției.
• Nu continua discuția pe WhatsApp, Telegram sau Signal.
• Verifică imaginile primite cu reverse image search.
• Nu instala aplicații de control la distanță.
• Nu te lăsa intimidat de ton autoritar sau “articole de lege”.
• Monitorizează conturile și setează alertă de tranzacție.

Foto: Facebook/Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică