Conform unor oficiali ai UE citați de FT, sub protecția anonimatului, Uniunea Europeană vrea să renunțe la contractele pe termen lung prin care cumpără gaze naturale din Rusia, fără să plătească penalități. Pentru asta, Comisia Europeană se gândește să invoce “forța majoră” – adică un motiv legal excepțional, cum ar fi războiul din Ucraina, care să justifice ruperea acestor contracte. Problema este că fiecare contract este diferit, multe sunt confidențiale și nu este clar dacă războiul ar fi considerat un motiv suficient de puternic în instanță.

Deși UE a redus mult importurile de gaz prin conducte din Rusia (acum reprezintă doar 11% din total, față de aproape 40% în 2022), importurile de gaz lichefiat din Rusia (LNG) au crescut în ultimii ani. Asta înseamnă că Rusia tot primește bani de la europeni, chiar dacă mai puțini. Doar în ultimul an, UE a plătit 22 de miliarde de euro către Rusia pentru petrol și gaz.

Uniunea vrea să taie aceste plăți, dar nu poate lua decizii radicale pentru că unele țări, cum ar fi Ungaria și Slovacia, încă depind de gazul rusesc și se opun oricărei interdicții. Între timp, SUA au devenit principalul furnizor de gaz lichefiat pentru UE, fiind văzute ca înlocuitorul evident al Rusiei. De altfel, UE încearcă acum să ajungă la o înțelegere cu SUA pe partea energetică, mai ales în contextul politic actual, cu Donald Trump din nou la putere și cu amenințările tarifelor suplimentare.

Încercările de a face un plan clar pentru eliminarea totală a gazului rusesc până în 2027 au fost amânate de mai multe ori, din cauza divergențelor dintre țări și a discuțiilor complicate cu SUA. În plus, companiile europene care au contracte cu Rusia, cum sunt Shell sau Naturgy, nu pot fi obligate ușor să le încheie, pentru că legea nu le dă suficiente argumente solide. 

Și Reuters explică faptul că momentul discuțiilor din cadrul UE este unul dificil, având în vedere că mai multe companii energetice din Franța și Germania vor reluarea livrărilor de gaz din Rusia. De exemplu, companii ce își desfășoară activitatea în Leuna Chemical Park – unul dintre cele mai mari clustere chimice din Germania, care, printre altele, găzduiește fabrici ale Dow Chemical și Shell – au subliniat nevoia de reluare a livrărilor de gaze rusești. “Avem nevoie de gaz rusesc. Avem nevoie de energie ieftină, indiferent de unde vine. Avem nevoie de Nord Stream 2 pentru a menține costurile energetice sub control”, a declarat Klaus Paur, director general al Leuna-Harze, un producător petrochimic din parcul Leuna. “Suntem într-o criză severă și nu putem aștepta”, consideră și Christof Guenther, director general al companiei ce operează Leuna. 

“Dacă va exista o pace rezonabilă în Ucraina, am putea reveni la un flux anual de 60 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc, poate chiar 70, inclusiv GNL”, a declarat Didier Holleaux, vicepreședinte executiv al companiei franceze Engie, într-un interviu pentru Reuters. La rândul său, Patrick Pouyanne, directorul general al companiei petroliere franceze TotalEnergies, a avertizat că Europa nu ar trebui să se bazeze excesiv pe gazul american: “Trebuie să diversificăm, să avem mai multe rute, nu să depindem de una sau două. Europa nu va reveni niciodată la importurile de 150 de miliarde de metri cubi din Rusia dinainte de război, dar aș paria poate pe 70 de miliarde”.

O parte dintre specialiștii contactați de FT propun ca în loc de o interdicție completă, UE să introducă o taxă pe gazul rusesc. Asta ar aduce bani la bugetul european, ar forța Rusia să vândă mai ieftin și ar fi mai ușor de aprobat politic, pentru că nu ar necesita acordul tuturor celor 27 de state membre, cum se întâmplă în cazul sancțiunilor. 

Complexitatea juridică și opoziția internă întârzie publicarea unei strategii clare de către Comisia Europeană. În paralel, Bruxelles-ul se pregătește să importe mai mult gaz lichefiat din SUA, într-un moment în care relația transatlantică este tensionată de politicile comerciale ale Administrației Trump și de temerile legate de folosirea exporturilor de LNG ca instrument geopolitic de către SUA. Deocamdată, Uniunea Europeană rămâne prinsă între obiectivul politic de a elimina complet dependența energetică de Rusia și interesele economice divergente în rândul statelor membre. În absența unei soluții juridice clare și, mai ales, a unui consens politic, calendarul de eliminare a gazului rusesc riscă să fie din nou amânat.

Surse: FT, Reuters

Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.

Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.

Susține echipa Biziday