Președintele Bolojan spune că riscurile economice pentru România sunt mai mari, din cauza războiului comercial declanșat de SUA, pe fondul deficitelor guvernamentale: “Este important să debirocratizăm, este nevoie să reformăm statul. Într-o țară ca România, cu deficite mari, orice afectare economică poate avea niște efecte foarte mari”.

Președintele interimar, Ilie Bolojan, s-a concentrat asupra efectelor economice ale războiului tarifar declanșat de SUA cu UE, subliniind faptul că economia românească este vulnerabilizată (din cauza deficitelor guvernamentale mari) și că reforma statului este esențială pentru a evita o recesiune.

Speră ca o parte din industria auto, cea mai afectată de taxele vamale, să reconvertească o parte din producție către contractele de apărare, folosind componente din România.

Principalele declarații (cu sublinierile Biziday):

• Ne confruntăm cu vremuri dificile, în care asistăm la schimbări importante în sistemul comercial global. Tarifele anunțate de administrația SUA zilele trecute vor avea un efect negativ asupra economiei europene, inclusiv a celei românești. Companiile noastre, industriile care exportă produse în SUA, vor fi mai puțin competitive pe aceste piețe. Impactul asupra economiei românești este relativ scăzut pentru că n-avem o componentă importantă de export pe relația SUA. Afectarea este zona de aluminiu, farmaceutic și componente ce includ oțel și aluminiu. 
• Va fi un impact important asupra comerțului SUA – UE, cele mai mari piețe globale. SUA sunt cel mai important partener comercial pentru UE. Indirect, companiile românești integrate în lanțurile de valoare europeană vor fi afectate. Germania, fiind cel mai important partener comercial al României, iar economia germană contribuind cu o treime la exporturile către SUA din UE, companiile românești cu siguranță vor avea foarte posibil mai puține comenzi. Va fi deci o încetinire a activității acestora.
• Este un impact asupra piețelor și burselor pe care-l vedem în aceste zile. Va fi o reținere generală de investiții. Dezvoltarea țării noastre a însemnat o componentă de investiții străine, e foarte posibil să avem o încetinire a acestor investiții până lucrurile se vor stabiliza.
• E greu de estimat consecințele acestor măsuri. Replicile pe care unele state le dau, nu vor face decât să complice și mai mult lucrurile. Măsurile de represalii pe care UE le-ar stabili ar fi să crească costurile escaladării, care ar putea fi și mai mari pentru economia noastră. Tarif peste tarif înseamnă inflație și risc de recesiune.
• Competențele privind stabilirea politicilor comerciale au fost cedate de către statele UE către Comisia Europeană. Ea este competentă să stabilească răspunsul UE. Au avut loc negocieri, discuții, atât între reprezentanții UE și cei ai SUA, dar și în interiorul UE, privind posibile negocieri și un răspuns european.
• Mâine, în Comitetul pentru Bariere Comerciale se va aproba acest prim răspuns. Pentru primul set de tarife, aluminiu și oțel, va fi un răspuns în contrabalans de către UE, taxând produse agricole, alimentare, care ar veni din SUA, cu 10-25%. Am fost interesați ca ce se importă în UE pe componenta nucleară să nu fie inclus în sancțiuni, avem un contract important pentru Reactoarele 3 și 4. 
• Cred că e nevoie ca, atât în plan european, cât și național, să acționăm pentru o economie mai competitivă. Ce s-a aprobat la ultimul Consiliu European, politicile pentru scăderea prețurile energiei, de a susține interconectarea, sunt politici pe care trebuie să le urmărim, să finalizăm hidrocentralele cât mai repede, să transformăm centrale pe cărbune în centrale pe gaz. Prin politicile industriale trebuie să încurajăm producția industrială în România și integrarea companiilor românești în lanțurile globale. Este important să debirocratizăm, pentru a pune în valoare potențialul antreprenorilor.
• Este nevoie să reformăm statul. Spre deosebire de alte țări, unde la un deficit comercial mic, o ușoară recesiune înseamnă nu efecte foarte mari, într-o țară ca România, cu deficite mari, orice afectare economică poate avea niște efecte foarte mari.
• Nu există nicio discuție și nicio informație oficială care să confirme o eventuală retragere a trupelor americane din România. Am discutat cu domnul ministru al Apărării să comunice oficial o poziție a MApN legat de acest aspect. Vă pot informa că, în discuția pe care secretarul Rubio a avut-o cu miniștrii de Externe, a fost reafirmat angajamentul SUA de a continua toate proiectele ce țin de NATO. Nu există nicio chestiune care să arate că SUA ar fi luat o decizie, în afară de știri pe surse, legată de o dezangajare pe Flancul de Est. La Pentagon se discută despre reduceri de cheltuieli, reorganizări, dar asta nu înseamnă că țin neapărat de flancul de est al NATO. Flancul de Est este cel mai important din Europa, o recunoaște orice om care cunoaște securitate despre Europa. Respectarea angajamentului față de NATO nu înseamnă că nu pot fi în interiorul NATO anumite reașezări, dislocări. În România, prezența militară este una bazată pe înlocuiri de trupe. Știrile respective nu au nicio bază în datele oficiale.
• România a fost un partener serios în toți acești ani, a investit sume importante în industria de apărare. La Mihail Kogălniceanu va fi cea mai mare astfel de bază din zona aceasta a Europei. Nu doar că este pe teritoriul României, ci acoperă toată zona până în Orientul Mijlociu. Toate datele legate de aceste aspecte confirmă ce v-am spus. 
• Nu vreau să fac comentarii la comentariile unui cetățean român (Dragoș Sprânceană, trimisul special în SUA al lui Marcel Ciolacu) privind perspectiva sa despre țara noastră. Politica țării noastre se face de către persoane mandatate în acest sens sau prin vot al românilor sau al Parlamentului. Doar după aceste declarații și mandate, putem face comentarii ce țin de o politică sau alta. Pot să dau replici, dar nu ar ajuta țara noastră. Poate o intenție bună derulată prost nu este de natură a face declarații în cascadă. Nu cred că e bine ca eu să intru într-un astfel de joc de declarații. 
• Lumea politică românească are două soluții, indiferent de cine este președinte sau la guvernare. O soluție – să facă reforme ordonate, încât perioada de un an și jumătate ce va veni după alegeri, una de oportunitate pentru reformarea statului, să fie folosită așa cum trebuie. Să facem reforme ordonate, să reducem cheltuielile statului, să debirocratizăm, să facem reguli bune. Costurile sociale vor fi mai mici și vom putea evita creșteri de taxe și impozite.
• A doua variantă este să se intre în conflicte între președinte și guvernare. Astfel, va fi doar o problemă de timp până când creșterile de taxe și impozite vor fi absolut necesare, pentru că aceste deficite nu pot fi echilibrate de pe o zi pe alta. E nevoie de timp pentru a face anumite lucruri, iar când generezi creșteri de taxe fără pregătire și fără consultarea mediului de afaceri, nu faci decât să bulversezi economia. 
• Taxele vamale nu au cum să facă bine economiei europene. Sper ca în perioada următoare să se confirme că sunt juste pentru SUA, rămâne de văzut, dar dacă nu se ajunge la o soluție, va însemna încetinirea comerțului, înseamnă sute de miliarde de euro anual pierdute. Nu putem să evităm un efect și asupra țării noastre, chiar dacă nu suntem principalii vizați de o astfel de scădere. Peste 25% din ce produce economia noastră se duce în zona de automotive.
• Ce încercăm să facem în zona de apărare, prin accesarea acestui credit pus la dispoziție de UE pentru a ne întări apărarea, este să facem ca o parte din fonduri, obligatorii să fie cheltuite pentru a ne consolida securitatea, să se întoarcă într-o măsură cât mai mare și în economia românească. Companiile din industria de automotive să se reconvertească în industria de apărare.