Financial Times își începe analiza explicând că apropierea rapidă a lui Donald Trump de Vladimir Putin și disprețul aparent față de mulți dintre aliații NATO ai Americii provoacă îngrijorare în țările din Europa Centrală și de Est. Președintele SUA aruncă o umbră lungă asupra țărilor de-a lungul flancului estic al NATO, în timp ce negociază cu Putin o încheiere a războiului din Ucraina, despre care mulți cred că va favoriza doar SUA și Rusia. Acest lucru ar putea conveni liderilor unor țări precum Ungaria și Slovacia, dar provoacă rupturi în politica internă a țărilor precum Polonia, România și Cehia, arată FT.
În ciuda retoricii anti-Rusia, Trump a avut o abordare mai conciliantă față de Moscova. Aceste oscilații au generat confuzie și temeri în Europa de Est, inclusiv în România. FT analizează relația dintre România și Rusia ținând cont de perioada de ocupație sovietică, iar un acord între Trump și Putin ar putea însemna o revizuire a echilibrelor de putere în Europa de Est, punând în pericol securitatea țărilor din această zonă. Cristian Diaconescu, consilier al președintelui interimar Ilie Bolojan, avertizează despre riscurile unui astfel de acord, amintind de perioada postbelică când Europa de Est a fost influențată dramatic de Rusia. În acest sens, orice înțelegere care ar slăbi angajamentele față de NATO ar fi percepută ca o amenințare.
În România, această dinamică geopolitică este deosebit de importantă în contextul alegerilor prezidențiale programate pentru luna mai. O problemă esențială este relația economică și militară a țării cu SUA. Americanii contribuie la securitatea națională a României prin prezența militară pe teritoriul României, inclusiv prin bazele de la Mihail Kogălniceanu și Deveselu. Acestea sunt esențiale pentru dispunerea rapidă a forțelor SUA în regiune și sunt o componentă importantă a securității în fața amenințărilor din partea Rusiei.
Totodată, România a semnat acorduri majore privind tehnologia nucleară americană, precum centralele nucleare cu reactoare modulare mici, dezvoltarea energetică în Marea Neagră și achizițiile militare, inclusiv sisteme de rachete Patriot. Cu toate acestea, incertitudinea generată de politica externă a lui Trump îi determină pe investitorii americani să-și reanalizeze pozițiile. Există temeri că o încetinire a investițiilor ar putea permite altor puteri, precum Franța, să preia proiecte din sectoare strategice. Unii oameni de afaceri și politicieni români sunt îngrijorați de faptul că geopolitica imprevizibilă a lui Trump ar putea afecta aceste investiții. Companii americane mari sunt prezente pe piața românească, iar România beneficiază de fluxuri economice și tehnologie din partea acestora.
În același timp, România se află la intersecția influențelor SUA și ale Uniunii Europene. Criticile vicepreședintelui american JD Vance privind decizia Curții Constituționale a României de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale au surprins opinia publică. Mulți români vedeau parteneriatul cu SUA ca fiind strategic și stabil, dar astfel de declarații ridică semne de întrebare asupra sprijinului american pentru democrația din România.
Jurnaliștii britanici remarcă schimbarea de discurs a lui George Simion față de Călin Georgescu. George Simion, liderul partidului AUR și candidat la alegeri, se prezintă ca un aliat al mișcării MAGA din SUA. El a încercat să atragă sprijinul alegătorilor prin mesaje pro-Trump, inclusiv prin panouri gigantice cu președintele american în București. Totuși, Simion s-a distanțat de retorica pro-Putin a fostului candidat Călin Georgescu, poziționând AUR drept un partid mai favorabil NATO și parteneriatelor internaționale. Cu toate acestea, FT evidențiază că dacă Simion ar fi fost atât de apropiat de Trump, nu s-ar fi limitat doar la a face selfie-uri cu Trump în fundal atunci când a fost invitat la evenimentele de la Washington.
La nivel regional, România rămâne unul dintre susținătorii cheie ai Ucrainei, dar acest sprijin a devenit un subiect sensibil în campania electorală. Creșterea sentimentului anti-ucrainean este vizibil atât în discursul politic, cât și în viața de zi cu zi, unde refugiații ucraineni sunt tot mai des percepuți ca și competitori economici. În plus, discuțiile despre integrarea Ucrainei în UE provoacă îngrijorare în rândul fermierilor români, care se tem de impactul asupra pieței agricole.
În concluzie, România navighează un peisaj geopolitic complex, în care politicile lui Trump influențează nu doar relațiile internaționale, ci și dinamica electorală și economică internă. România rămâne o țară care vede SUA ca un partener strategic și nu își poate permite să înfrunte o deteriorare a relațiilor cu americanii. În ansamblu, România se află într-o poziție dificilă, unde este dependentă de sprijinul SUA, dar îngrijorările legate de politica imprevizibilă a lui Trump și de relațiile cu Rusia pun sub semnul întrebării securitatea și stabilitatea țării, mai arată FT.
Foto: Ruletkka | Dreamstime.com
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.