Politico: Viitorul guvern german vrea ca UE să adopte măsuri mai ferme față de Ungaria și alte țări care încalcă statul de drept. Pe lângă blocarea fondurilor europene, planul prevede și suspendarea dreptului de vot în Consiliul UE.

Conform unui proiect de acord de coaliție consultat de Politico, viitorul guvern al Germaniei, condus de cancelarul Friedrich Merz și cu un posibil partener de coaliție de centru-stânga, Partidul Social-Democrat (SPD), intenționează să pună presiuni pe UE pentru a lua măsuri mai ferme, precum oprirea de fonduri sau suspendarea dreptului la vot în Consiliul Uniunii, față de țările care încalcă principii-cheie ale Uniunii. Politico scrie că, deși nu este menționată o țară în mod explicit, acordul îl vizează în mod evident pe Viktor Orban, prim-ministrul Ungariei.

“Instrumentele de protecție existente, de la procedurile privind încălcarea dreptului comunitar și reținerea fondurilor UE până la suspendarea drepturilor de membru, cum ar fi dreptul de vot în Consiliul UE, trebuie aplicate mult mai consecvent decât până acum”, se arată în proiectul de acord al coaliției.

Aceasta ar fi o măsură extrem de dură, care ar reduce influența Ungariei în luarea deciziilor la nivel european. Până acum, UE a fost destul de reținută în aplicarea unor astfel de sancțiuni, pentru că necesită sprijinul unanim al celorlalte state membre (mai puțin cel vizat). Dacă Germania va reuși să impună aplicarea mai strictă a acestor sancțiuni, Ungaria ar putea ajunge într-o poziție foarte izolată în cadrul UE, cu consecințe politice și economice semnificative. Deocamdată, însă, rămâne de văzut dacă noua coaliție germană va reuși să-și impună punctul de vedere și să obțină sprijinul necesar la nivel european.

În 2018, Parlamentul European a inițiat procedura de declanșare a Articolului 7 împotriva Ungariei, care, teoretic, ar fi trebuit să ducă la pierderea dreptului de vot al Ungariei în UE. Procesul s-a blocat pentru că unele țări nu sunt de acord să meargă atât de departe. În 2022, Comisia Europeană a blocat aproximativ 22 de miliarde de euro din fondurile UE destinate Ungariei, din cauza preocupărilor legate de drepturile omului și independența justiției, deși ulterior au fost deblocate peste 10 miliarde de euro, ceea ce a stârnit reacții negative din partea unor state membre. 

Un aspect important este faptul că Ungaria s-a poziționat împotriva sancțiunilor impuse de Uniune asupra Rusiei, folosindu-și frecvent dreptul de veto pentru a bloca sancțiuni împotriva oligarhilor și liderilor militari ruși. De asemenea, s-a opus în mai multe rânduri și ajutoarelor oferite Ucrainei. Pentru a evita acest lucru pe viitor, noul guvern german dorește să schimbe regulile astfel încât deciziile importante, cum ar fi sancțiunile, să nu mai aibă nevoie de unanimitate. Astfel, conform Politico, asta înseamnă că, dacă majoritatea țărilor sunt de acord, sancțiunile să fie impuse fără ca Ungaria să poată bloca decizia, iar Orban să-și piardă “pârghiile folosite pentru a proteja Rusia”.

Viitorul guvern german vrea să fie mai activ în politica europeană și să folosească Triunghiul de la Weimar (o alianță informală între Franța, Germania și Polonia) pentru a influența deciziile UE. Sub guvernul anterior, condus de Olaf Scholz, relațiile Germaniei cu Franța și Polonia s-au deteriorat. Prin revitalizarea relațiilor cu cele două state, Germania vrea să își consolideze poziția de lider în UE și să reducă blocajele cauzate de veto-urile statelor membre. Rămâne de văzut dacă această strategie va reuși să câștige sprijinul necesar sau dacă opoziția unor țări va continua să frâneze reformele propuse.

Sursa: Politico