Miniștrii apărării din cele trei națiuni baltice avertizează că un eventual acord de încetare a focului în Ucraina ar permite Rusiei să-și redistribuie forțele. Se arată deosebit de îngrijorați de exercițiul din această toamnă, care simulează un atac asupra unei țări NATO.

Estonia, Letonia și Lituania sunt îngrijorate de un posibil atac al Rusiei chiar în acest an, și arată faptul că Kremlinul a stabilit deja planuri pentru creșterea producției militare și redistribuirea unor trupe suplimentare de-a lungul granițelor lor.

Ministrul eston al apărării, Hanno Pevkur, arată, într-o declarație pentru Financial Times, că războiul din Ucraina a permis Moscovei să mobilizeze 1,5 milioane de soldați, iar aceștia nu au niciun interes să se întoarcă acasă: “Acești bărbați nu se vor întoarce în diferite părți ale Rusiei pentru a culege porumb sau pentru a face altceva, deoarece salariul pe care îl primesc în armată este de cinci până la zece ori mai mare decât cel pe care l-ar putea primi în orașul lor natal”. Pevkur a spus că din cei 600.000 de soldați ruși prezenți acum pe frontul din Ucraina, probabil 300.000 ar putea fi imediat redistribuiți.

Omoloaga sa lituaniană, doamna Dovilė Šakalienė, a făcut remarci similare în timp ce se afla în Marea Britanie la începutul săptămânii. “Să nu ne facem iluzii. Să nu ne mințim că Rusia se va opri după Ucraina. Va folosi o încetarea a focului pentru a-și accelera capacitățile militare. Rușii au deja o armată uriașă, antrenată pe câmpul de luptă, care va deveni și mai mare”, a spus doamna Šakalienė.

Țările baltice sunt deosebit de îngrijorate de un exercițiu militar la scară largă, cunoscut sub numele de Zapad, care va avea loc aproape de granițele lor, în Rusia și Belarus, în această toamnă. Desfășurat o dată la patru ani, exercițiul simulează un conflict cu NATO și presupune deplasarea a zeci de mii de soldați, tancuri, avioane și artilerie.

Din acest motiv, țările baltice nu sunt de acord cu redistribuirea trupelor NATO din țările lor pentru a forma o forță europeană de menținere a păcii în Ucraina post-conflict, pentru că, arată ele, asta ar pune în pericol securitatea flancului estic al NATO. De altfel, nici Polonia, nici România nu doresc să trimită trupe în Ucraina, pentru că asta le-ar pericilita propria securitate.

În prezent, în Lituania este desfășurată o brigadă germană, în Letonia o forță multinațională condusă de Canada, iar Estonia este protejată de o brigadă britanică de circa o mie de soldați.

Sursa: FT

Foto: Michele Ursi | Dreamstime.com