Fostul comandant al Armatei Ucrainene relatează că autoritățile române i-au cerut să nu facă publice informațiile despre intrarea unor drone rusești pe teritoriul României: “M-au sunat românii și mi-au reproșat că am pornit sistemele de bruiaj, iar dronele au ajuns la ei. Dar de ce nu le doborâți? i-am întrebat”. Zalujnîi crede că nici România, nici Polonia, nici țările baltice nu mai au încredere în NATO și se tem de Rusia.

Valeri Zalujnîi, fost comandant al Forțelor Armate ale Ucrainei și actualul ambasador al Ucrainei în Marea Britanie, general ucrainean foarte apreciat și considerat erou, a declarat în cadrul unei conferințe că “Țările baltice înțeleg foarte bine că Articolul 5 al NATO nu există în realitate și nu va fi aplicat niciodată. Și Polonia înțelege asta – la ei cad periodic fie rachetele noastre, fie cele rusești. România înțelege și ea, dar tace. Uneori mă sunau [românii] și îmi spuneau să păstrez tăcerea. Îi întrebam: Au căzut la voi două drone Shahed, de ce tăceți?. Răspundeau: «Vă rugăm să păstrați tăcerea». Apoi îmi spuneau: «De ce ați activat sistemele de bruiaj antidronă? Dronele au zburat la noi». Le spuneam: «Doborâți-le! Aveți F-16, nu?»”. 

Pentru context, reamintim că, vara trecută, Comandamentul Aerian Ucrainean a transmis că “un grup de drone a violat teritoriul României”, intrând pe la Vilkove. Ulterior, la mai multe ore distanță, Armata Română a confirmat că aeronavele F-16 și radarele au monitorizat o dronă rusească intrată în teritoriul național, care a părăsit spațiul aerian al României, fără a fi doborâtă. 

La acea vreme, premierul Ciolacu a minimalizat incidentul, despre care a spus că s-ar putea repeta (ceea ce s-a și întâmplat): “Nu au fost probleme deosebite pe teren (…) Asta este, avem un război la granița cu România”, afirma Ciolacu. De atunci, mai multe drone rusești au intrat în spațiul aerian al țării în urma atacurilor rușilor asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră, iar unele au explodat la sol, fără să provoace pagube, sau au fost detonate de Armata Română.

Zalujnîi a mai spus că “În concluzie, NATO este învechit, atât moral, cât și fizic. Și cel mai probabil, în afară de protecția politică, nu ne va oferi nimic. Din păcate, NATO, ca instituție militară, nu are nicio putere astăzi. Sau, dacă are, se termină în aproximativ o lună. Vă dau un exemplu: după calculele mele, Ucraina este bombardată, în medie, cu 3.000 de rachete de peste 100 kg. Pentru a le doborî, sunt necesare sisteme de apărare antiaeriană. Conform doctrinei NATO – pe care o respect și pe care, în afară de mine, o mai știu doar câțiva oameni din NATO – pentru a doborî aceste 3.000 de ținte, este nevoie de aproximativ 10.500 de rachete antiaeriene ghidate. Costul unei singure rachete este de 800.000 de dolari, iar o rachetă Patriot costă 10 milioane. Vă dați seama? 10.500 de rachete la asemenea prețuri… În primul rând, nu există atâtea. Se vor termina mâine. Nu pot fi produse atât de repede. Orice țară, după o lună, va fi îngenunchiată și va spune «Ne predăm, am cheltuit toți banii doar pentru a doborî ce vine peste noi».”

“Asta este problema NATO. NATO, din păcate, servește mai ales interesele politice ale membrilor alianței și a dezvoltat o doctrină care le permite să lupte doar în anumite condiții. De exemplu, să intervină rapid împotriva unor grupări insurgente din Sahara de Vest sau să desfășoare o acțiune militară în Oceanul Pacific, dar departe de coasta Yemenului.

Dar când a fost nevoie să intervină serios, s-a văzut ce poate face. Și, sincer, NATO și-a împins complexul militar-industrial într-o cursă absolut nebună. Industria de apărare a forțat țările să semneze contracte pe 10 ani pentru portavioane, avioane F-35 și altele. Guvernele datorează deja bani pentru ceva ce nu există încă. Și NATO nu va deveni niciodată mai eficient, pentru că s-a blocat în această paradigmă.

Să spunem așa, varianta de a aduce trupe NATO în Ucraina este la fel de iluzorie. Această doctrină a fost dezvoltată în anii ’90. Dar dacă îi arăți unui soldat NATO realitatea războiului de aici, nu doar că va refuza să lupte, ci va renunța complet la armată. Așadar, cele mai bune garanții de securitate suntem noi înșine. Dar ne va fi foarte greu să le asigurăm. Cea mai realistă variantă este să construim o nouă arhitectură europeană de securitate. În acest sens, alianța Joint Expeditionary Force (JEF) ar putea fi o soluție. Dar avem două probleme: Marea Britanie nu vrea probleme suplimentare, pentru că armata ei aproape că nu mai există. Are generali, amirali, dar nu mai are forțe reale de luptă. Plus, flota sa de submarine nucleare are misiuni clare în cadrul NATO, de la care nu poate devia. Polonia, nici pe ea nu o iau în JEF, iar Polonia va face tot posibilul ca ea să fie primită mai întâi, apoi Ucraina.

Totuși, perspectiva rămâne. Și încerc să-i conving că o nouă arhitectură europeană de securitate, bazată pe JEF, este cel mai realist scenariu. De ce? Pentru că JEF deja are un sistem de comandă funcțional, care poate fi extins. În plus, Norvegia face parte din el, iar aceasta are rezerve naturale, o flotă puternică și un bun capital demografic.

Deocamdată, Europa nu vrea să-și reconstruiască sistemul de securitate. Dar, paradoxal, două persoane ne ajută în această direcție: Putin și Trump. Cred că în curând ei vor forța Europa să accepte că trebuie să facă ceva. Iar această nouă arhitectură ar putea fi singura noastră garanție reală de securitate. Repet, aceasta este părerea mea personală, nu poziția oficială a Statului Major sau a altcuiva. E pur și simplu gândirea mea, ca un om mai în vârstă, care încearcă să înțeleagă realitatea”, a spus Zalujnîi.