Cel mai important semnal pe care președintele rus Vladimir Putin dorește să-l transmită statelor occidentale care susțin Ucraina este că timpul este de partea sa și a Rusiei, astfel că singura modalitate de a pune capăt războiului este ca Ucraina să se conformeze cerințelor sale, se arată într-un material Financial Times semnat de Martin Sandbu, specialistul publicației pe subiecte legate de economia Europei.
Dar, după cum subliniază acesta, în realitate bazele economiei de război a Rusiei încep să arate din ce în ce mai mult ca un castel din cărți de joc. Acest lucru a făcut ca oficiali cu funcții de conducere din cercurile lui Vladimir Putin să își exprime îngrijorările în mod public. FT dă exemplul lui Serghei Chemezov, directorul Rostec, marea companie de stat a Rusiei din domeniul apărării. El a avertizat că exporturile de arme sunt puternic afectate de creșterea costului creditelor.
Evaluarea sa, întărită de cea a guvernatoarei băncii centrale, Elvira Nabiullina, arată o realitate ce, în aparență, poate părea altfel, având în vedere că economia rusă a crescut constant în anii de război, la fel și salariile, iar șomajul a scăzut. FT explică faptul că aceste evoluții sunt conforme cu scenariul unei economii în scenariu de război, dar adevărata provocare este modul în care resursele utilizate în alte sectoare sunt transferate și folosite pentru a susține războiul.
Mai departe, analiza arată că acest lucru se poate implementa în trei feluri, prin împrumuturi, inflație sau expropriere, iar Vladimir Putin trebuie să găsească “combinația cea mai eficientă și cea mai puțin dureroasă. Faptul că Putin a crezut că poate finanța războiul fără instabilitate financiară sau sacrificii materiale semnificative este o iluzie, iar dacă frustrările lui Chemezov și ale lui Nabiullina ies la iveală, atunci înseamnă că iluzia se destramă”.
Din rapoarte și analize independente, cum este cel întocmit de fostul bancher Craig Kennedy, în prezent analist pe probleme legate de Rusia, reiese că datoriile companiilor rusești au urcat cu 71% din 2022. Chiar dacă împrumuturile par private, prezintă publicația financiară, acestea sunt acordate de un sistem bancar controlat de Putin, pentru că băncile sunt obligate să împrumute companii alese de guvern, în condiții avantajoase: “În esență, Rusia este angajată în tipărirea masivă de bani, într-un fel încât să nu apară în bilanțul său public”, se mai arată în raport.
Iar pentru a limita creșterea prețurilor, banca centrală majorează dobânzile de referință, însă nu suficient de mult pentru a ține sub control inflația generată de creditele subvenționate de stat. Problema de acum a Rusiei este că aceste companii nu mai sunt profitabile, dacă costurile împrumuturilor trec de 20%.
Sistemul de creditare privatizat al lui Putin generează o criză a creditului, pe măsură ce împrumuturile devin neperformante. Sandbu scrie că statul ar putea salva băncile, dacă ele nu se prăbușesc mai întâi. Iar Rusia are deja experiență în privința prăbușirii valorilor depozitelor populației, care duce la o lipsă de lichidități. Un episod de acest gen ar distruge legitimitatea băncilor și a guvernului însuși.
“Pe scurt, Putin nu are timpul de partea sa. Stă pe o bombă financiară cu ceas, pe care și-a creat-o singur. Cheia pentru susținătorii Ucrainei este să îi blocheze singurul lucru care ar putea să o dezamorseze: o expunere mai mare la fondurile externe”, scrie în încheiere autorul analizei. El amintește că statele occidentale deja au blocat accesul Rusiei la active de circa 300 de miliarde de dolari, au impus sancțiuni în privința comerțului cu petrol și și-au restricționat comerțul cu țara agresoare.
Articolul integral pe Financial Times
Foto: Natalia Kostikova | Dreamstime.com
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.