Comisia explică faptul că producția industrială, construcțiile rezidențiale și serviciile IT și de transport și-au încetinit ritmul de creștere din cauza cererii slabe din partea partenerilor comerciali ai României și a creșterii rapide a salariilor și a prețurilor la energie. Deși consumul privat a fost unul ridicat, contribuția sa a fost diminuată de balanța negativă a deficitului comercial. De asemenea, creșterea investițiilor private a fost temperată de incertitudinile legate de măsurile fiscal-bugetare care vor fi aplicate din 2025. Din această cauză, executivul european a evaluat că PIB-ul României va crește cu doar +1,4% în acest an, în condițiile în care în primăvară anticipa un avans de +3,3%.
Pentru următorii doi ani, prognoza indică creșteri de +2,5%, respectiv +2,9%, datorită revenirii treptate a cererii externe și a exporturilor, a consumului privat și a accelerării investițiilor private. Totuși, balanța comercială negativă și creșterea rapidă a cheltuielilor publice (în special cu salariile, cu bunurile și serviciile și cu pensiile) ar urma să adâncească deficitul bugetar la aproape 8% din PIB la final de 2024, arată Comsia, în condițiile în care acesta a fost de 6,5% în 2023. În primăvară, Bruxelles-ul estima că România va încheia anul cu un deficit de 6,9%.
Referitor la inflație, executivul european se așteaptă ca aceasta să încheie anul la circa 5,5%, pe fondul ieftinirii accelerate a energiei, și să intre în ținta de 2,5% a Băncii Naționale abia la final de 2025. De precizat este că, la începutul săptămânii, BNR și-a modificat în creștere prognoza de inflație la final de 2024, de la 4% la 4,9%.
De menționat este că prognoza de toamnă nu ține cont de impactul măsurilor de reducere a deficitului, prezentat de România la 25 octombrie. Profit.ro rezuma atunci că planul include eliminarea unor stimulente fiscale și a unor facilități pentru anumite categorii de angajați, menținerea cotei unice de impozitare, a pragului pentru IMM-uri, reducerea dependenței companiilor de stat de sprijinul de la bugetul central, precum și reașezarea impozitelor pe profit, pe venit și pe salarii, a taxelor pe valoare adăugată și a accizelor.
Amintim că în septembrie, guvernul a redefiniti ținta de deficit bugetar la 6,94% din PIB, în rectificarea bugetară adoptată la acel moment. O lună mai târziu, premierul Marcel Ciolacu anunțat că, în urma negocierilor, executivul european a acceptat un plan de măsuri din partea României pentru reducerea deficitului la sub 2,5%, într-o perioadă de șapte ani.
Sursă/Grafic: Comunicatul Comisiei Europene
Foto: Rochu2008 | Dreamstime.com
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.