America își alege președintele. Aproape jumătate dintre alegători au votat deja prin corespondență. Deși numărătoarea s-ar putea încheia până joi, probabilele contestații și renumărări ar putea prelungi așteptarea unui rezultat cu zile sau săptămâni la rând.

Alegerile din SUA au loc în prima zi de marți din noiembrie, cu excepția cazului în care aceasta nu coincide cu prima zi a lunii. 77 de milioane de americani, din cei peste 161 de milioane înregistrați pentru votare, și-au exprimat deja votul prin corespondență. Între ei se numără și vicepreședintele Kamala Harris, care i-a încurajat pe susținătorii săi să voteze în avans.

Numărarea voturilor exprimate prin corespondență a dat naștere unor controverse importante la alegerile trecute, pentru că o parte a lor au ajuns la secțiile de vot după ce începuse numărătoarea, iar Donald Trump a susținut că asta ar reprezenta o fraudă.

Este de așteptat ca și de această dată lucrurile să decurgă într-un scenariu similar, mai ales că centralizarea voturilor se face mult mai rapid în comunitățile mici, rurale, cu puțini alegători, iar acestea sunt specificie statelor care votează tradițional cu republicanii.

Harris și-a încurajat susținătorii să aștepte cu răbdare numărătoarea, indiferent că la începutul acesteia va părea că Donald Trump este în frunte. De altfel, democrații au alocat resurse mediatice importante, pentru a le explica americanilor că în 2020 Trump a profitat de această particularitate a alegerilor americane pentru a-și declara prematur victoria și pentru a susține apoi că alegerile au fost furate.

Deși numărătoarea voturilor s-ar putea finaliza până joi, este de așteptat ca, la fel ca în 2020, aceasta să se prelungească zile sau săptămâni, din cauza unor contestații (deja pregătite de republicani) care ar provoca renumărarea sau chiar proceduri judiciare în fața instanțelor.

Particularitatea alegerilor americane (orașele mari de pe coastă votează tradițional cu democrații, iar statele mai puțin urbanizate din interior cu republicanii) face ca un număr mic de state, denumite indecise sau “swing-states”, să fie cele care decid președintele SUA. În acest an, bătălia se duce în șapte state, dar ultimele sondaje arată că acestea ar putea fi în final opt – Arizona, Georgia, Michigan, Nevada, Carolina de Nord, Pennsylvania, Wisconsin, la care s-ar putea adăuga și Iowa. 

Dintre acestea, cele mai importante (cu cel mai mare număr de electori) sunt Pennsylvania (19), Georgia (16), Carolina de Nord (16) și Michigan (15). În toate cele șapte state (posibil și în Iowa) diferențele dintre cei doi candidați sunt mai mici decât marjele de eroare ale sondajelor, așa că oricare dintre ei poate câștiga.

Concomitent cu alegerile prezidențiale, au loc și alegeri generale, în care sunt aleși toți cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților și 34 de senatori, o treime dintre cei 100. Mandatul unui membru al Camerei Reprezentanților are o durată de doar doi ani, în timp ce mandatul de senator durează șase ani.

În ceea ce privește președintele, americanii nu îl aleg direct, ci dau un vot prin care îi mandatează pe membrii Colegiului electoral (denumiți electori) să îl voteze. Fiecare stat are un număr de electori (raportat la populație), iar candidatul care câștigă cele mai multe voturi în statul respectiv câștigă toți electorii (cu excepția a două state, Nebraska și Maine, în care electorii se împart proporțional cu voturile obținute).

California, statul cu cea mai mare populație, are și cei mai mulți electori, 54. Este urmat de Texas, cu 40 de electori, și Florida (30). La polul opus, Vermont, Dakota de Sud, Dakota de Nord, Delaware, Wyoming și Districtul Columbia au doar câte 3 electori.

Această particularitate a sistemului american face posibil ca un candidat care câștigă cele mai multe voturi la nivel național să nu devină președinte, dacă nu obține și 270 de electori (jumătate plus unul din numărul total). În istoria SUA acest lucru s-a întâmplat de trei ori în secolul XIX, dar și la alegerile din 2000, precum și în 2016, când Hillary Clinton a avut cu peste 2,8 milioane de voturi (sau 2,1%) mai multe decât Donald Trump, dar acesta a adunat 304 electori, față de doar 207 Clinton.

Au existat și cazuri în care electorii nu au respectat votul popular, însă nu au influențat niciodată rezultatul alegerilor prezidențiale. De exemplu, în 2016, cinci dintre electorii din statele câștigate de Hillary Clinton au refuzat să voteze pentru aceasta, iar doi electori din statele câștigate de Donald Trump nu i-au dat votul.

Constituția SUA și legile federale nu abordează problema ”electorilor necredincioși”, iar această problemă le revine statelor. Unele au legi care impun electorilor să voteze pentru candidații care au câștigat alegerile în statul pe care îl reprezintă, însă până acum aceștia au primit doar amenzi. De asemenea, în iulie 2020, Curtea Supremă a SUA a decis că un stat poate penaliza un elector pentru încălcarea angajamentului său.

După numărarea voturilor, statele au termen până pe 11 Decembrie pentru a certifica rezultatele alegerilor. Pe 17 Decembrie, electorii se adună în capitalele statelor pe care le reprezintă și își exprimă votul, care trebuie să ajungă în Congres până înainte de Crăciun. Pe 6 ianuarie Congresul se reunește pentru a număra voturile electorilor iar preşedintele Senatului va anunţa rezultatul alegerilor. Pe 20 ianuarie, noul președinte va depune jurământul și își va începe oficial mandatul.