CNN explică într-o analiză cum votanții americani sunt divizați după multe criterii, cum ar fi sexul, rasa, regiunea. De exemplu, mai multe femei îi susțin pe democrați, în contextul controverselor și disputelor create în jurul dreptului la avort, după decizia Curții Supreme din 2022. Alegătorii din mediul rural sunt în general de partea republicanilor, iar cei din mediul urban de partea democraților, astfel că alegătorii din zonele de suburbie sunt cei care ar putea influența rezultatul scrutinului. Un rol important îl vor juca și comunitățile de latino-americani și bărbații de culoare, mai ales în statele-cheie (swing states).

Dincolo de aceste aspecte, în ultima perioadă un factor a devenit mai pregnant, iar acesta este nivelul de educație, după cum subliniază Doug Sosnik, un important strateg al Partidului Democrat și director politic în timpul președinției lui Bill Clinton, la un podcast al CNN: “Acest indicator este noua falie a politicii americane”.

Sosnik a explicat că educația a început să se contureze ca un factor determinant în ceea ce privește intenția de vot încă din anii `70, însă rolul său a fost definitiv conturat în ultimele trei cicluri electorale, în perioada ascensiunii lui Donald Trump. Situația se datorează evoluțiilor de la nivelul economiei americane: “Există o ruptură între oamenii care ajung la un anumit grad de educație – cei care au devenit baza Partidului Democrat. Cei care se simt lăsați în urmă sunt baza moderată a Partidului Republican”.

Într-un raport din august despre creșterea inegalității veniturilor în SUA, filiala din Missouri a băncii centrale a documentat că pentru fiecare dolar care intră într-o gospodărie condusă de un absolvent de facultate, o gospodărie condusă de un absolvent de liceu are 22 de cenți. Cifra se ridică la 30 de cenți pentru gospodăriile conduse de o persoană care a început facultatea, dar nu a terminat-o. Cu alte cuvinte, absolvenții de facultate dețin aproximativ trei sferturi din avuția Statelor Unite, dar reprezintă doar 40% din totalul populației.

Aceste date pot fi corelate cu cele strânse din sondajele privind scena politică. Conform unui sondaj întocmit de CNN în 2020, alegătorii cu o diplomă de facultate reprezentau 41% din electorat, iar 55% dintre ei l-au susținut pe Joe Biden, față de 43% câți au votat pentru Donald Trump. La acel moment, Trump a primit sprijinul a aproximativ două treimi dintre alegătorii albi fără studii universitare și l-a pierdut pe cel al alegătorilor albi cu studii universitare.

Sosnik a arătat și faptul că nivelul de educație va fi decisiv mai ales în cele șapte state – Pennsylvania, Michigan, Wisconsin, Georgia, Carolina de Nord, Arizona, Nevada, al căror electorat nu votează în general pentru un anumit partid. În șase dintre ele, raportul între populația cu studii superioare și cea fără este asemănător, după cum a demonstrat o fundație într-un studiu recent, în timp ce în Nevada se înregistrează cel mai mic nivel de educație.

În încheiere, Sosnik i-a adus în discuție și pe cei care, tradițional, nu susțin niciun partid, ci se hotărăsc în ziua scrutinului dacă votează sau nu. Trump și-ar putea atrage susținerea bărbaților albi fără studii superioare, în timp ce pentru Harris, un sprijin ar putea veni din partea femeilor care nu votează de obicei, dar care sunt motivate să o facă după ce Curtea Supremă a eliminat protecția federală a dreptului la avort, prin hotărârea din 2022, și a lăsat la nivelul fiecărui stat politicile privind întreruperile de sarcină.

Analiză integrală a CNN

Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.

Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.

Susține echipa Biziday