CCR motivează respingerea candidaturii la președinție a Dianei Șoșoacă prin faptul că aceasta a încălcat în mod repetat Constituția României și s-a folosit de autoritatea funcțiilor sale în propriul interes. Curtea a făcut referire la discursurile publice și la dosarele penale în care a fost implicată.

Curtea Constituțională a României a publicat motivarea deciziei de respingere a candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului. Documentul este unul amplu, de 21 de pagini, iar judecătorii aduc zeci de argumente în favoarea deciziei.

Întreaga motivare a deciziei poate fi consultată pe site-ul Curții Constituționale a României. Judecătorii spun că este de notorietate comportamentul Dianei Șoșoacă de “călcare în picioare” a valorilor înscrise în Constituția României, iar în acest sens dau mai multe exemple:

• Diana Șoșoacă i-a cerut scuze ambasadorului Rusiei la București, pentru că în fața instituției a fost organizat un protest pentru comemorarea victimelor masacrului de la Fântâna Albă;
• în timpul unui discurs în Parlament din 2021, a pretins că “România nu mai este stat de drept, s-a instaurat dictatura”;
• la final de 2021, a  fost implicată în scandalul lipsirii de libertate a unei echipe de jurnaliști italieni;
• este cercetată într-un dosar privind blocarea activității unui centru de vaccinare anti-Covid dintr-o comună din Iași;
• a avut un discurs în care a spus că deține informații care pot destabiliza NATO și Uniunea Europeană, astfel că a proferat amenințări la siguranța statului român;
• în primul discurs în plenul Parlamentului European, a abordat teme antioccidentale și pro-ruse.

Printre concluziile judecătorilor:

• pentru a determina dacă doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă îndeplinește condițiile de eligibilitate de natură constituțională referitoare la respectarea Constituției și a democrației, Curtea va evalua conduita și declarațiile sale publice, precum și efectele acestora în plan constituțional;
• se poate observa cu ușurință că aceasta a încercat, prin utilizarea abuzivă a demnităților pe care le-a avut/le are, să exercite suveranitatea în nume propriu, fapt interzis, de plano, de Constituție. Toate aceste luări de poziție oficiale (nu speculative) pe care le-a avut sunt de natură să amenințe ordinea constituțională în România;
• o limitare a dreptului de a fi ales pentru motivele anterior menționate nu aduce atingere esenței dreptului, urmărește un scop legitim și utilizează mijloace care nu sunt disproporționate;
• persoana care exercită demnitatea de președinte, prin comportamentul său instituțional și discursul constituțional, trebuie să demonstreze existența respectului și a atașamentului său la valorile constituționale astfel cum acestea transpar din identitatea națională a poporului român și identitatea constituțională a statului și a societății consacrate în Legea fundamentală;
• integrarea euroatlantică și faptul că România face parte din marea familie europeană care se fundamentează pe ideea de stat de drept și democrație reprezintă un punct de reper în istoria constituțională a statului, care indică o opțiune ireversibilă de tip constituțional.
• elementele cuprinse în jurământul de credință sunt condiții de eligibilitate și de fond pentru a candida la funcția de Președinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale. Examinarea acestor condiții poate fi realizată numai de Curtea Constituțională.

Sâmbătă, CCR a decis că Diana Șoșoacă nu poate candida la alegerile prezidențiale, în urma unor sesizări depuse de Mihai Gheorghe Ursa și de Amalia Bellantoni, fostă membră a SOS România, prin care europarlamentarul a fost acuzat de ură rasială, semnături de susținere false, nerespectarea statutului partidelor și încălcarea Constituției. Decizia nu poate fi atacată și este definitivă.

Imediat după hotărârea de sâmbătă, Șoșoacă a depus o altă candidatură la Biroul Electoral Central, dar și aceasta i-a fost respinsă, duminică. 

Foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu