Analiză FT. Ucraina se îndreaptă către cea mai grea perioadă de când este în război. Zelenski nu a obținut permisiunea ca armata să atace Rusia cu arme cu rază lungă de acțiune, societatea este tot mai epuizată, iar infrastructura energetică va fi sub presiune, în această iarnă.

Financial Times arată într-o analiză că revenirea președintelui Zelenski din SUA fără acordul de a folosi rachete occidentale cu rază lungă de acțiune în Rusia provoacă nemulțumire în rândul militarilor ucraineni. Un soldat responsabil cu operarea dronelor susține că, dacă ucrainenii ar fi fost capabili să lupte “cu ambele mâini în loc de cu o mână legată la spate”, atunci ar putea avea o șansă împotriva Armatei Ruse, care are mult mai mulți militari. În acest context, la nivelul Armatei Ucrainene speranța că la finalul războiului, vor reintegra tot teritoriul înapoi în vechile granițe devine din ce în ce mai redusă.

Ucraina se îndreaptă spre ceea ce poate fi cel mai întunecat moment de până acum al războiului, arată Financial Times (FT). Pierderile de pe câmpul de luptă din estul țării și înaintarea neîntreruptă a forțelor ruse, deși cu un preț imens în ceea ce privește pierderea de vieți omenești și echipament, îi afectează pe militari ucraineni. În tot acest context, armata încearcă să își refacă efectivele, prin mobilizarea cetățenilor, ceea ce creează o puternică tensiune la nivelul societății. Odată cu venirea iernii, sunt așteptate și dese pene de curent din cauza atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice.

Dincolo de problemele interne, Volodimir Zelenski se află sub o presiune din ce în ce mai mare și din partea partenerilor occidentali. Aceștia insistă ca președintele să găsească o cale către deschiderea negocierilor cu Rusia, deși Moscova pare reticentă să se angajeze în astfel de discuții, iar poziția Ucrainei pare slabă.

Totuși, cea mai mare amenințare cu care Ucraina se confruntă este cea legată de o posibilă revenire a lui Donald Trump la Casa Albă. Există temerea că, dacă Trump va fi reales, va încerca să oblige Ucraina să încheie războiul în condiții dezavantajoase, sub amenințarea că va opri ajutorul militar. Într-un astfel de context, cei mai mari susținători ai Ucrainei din Europa ar putea dori să depună eforturi pentru a o menține în luptă, dar nu au stocurile de arme necesare pentru a face acest lucru.

Zelenski a anunțat că face demersuri pentru a pregăti eventuale discuții cu Rusia, după ce Armata Ucraineană a ocupat o zonă din regiunea Kursk, despre care președintele a spus că va fi folosită ca monedă de schimb. Un alt pas pentru a consolida poziția Ucrainei înainte de a începe eventuale discuții de pace a fost prezentarea așa-numitului “plan al victoriei” în timpul vizitei sale la Washington. În acest context a purtat discuții cu președintele Biden, dar și cu candidații Kamala Harris și Donald Trump.

Deși un oficial ucrainean consultat de FT a spus că vizita lui Zelenski nu a fost nici un triumf, dar nici o catastrofă, în analiză se subliniază că președintele a plecat din SUA fără să rezolve două probleme importante, obținerea acordului de a folosi rachete occidentale cu rază lungă în Rusia și înregistrarea unor progrese în ceea ce privește procesul de aderare la NATO. Biden a respins ambele subiecte de teamă ca progresele în acest sens să nu creeze contextul pentru ca Moscova să escaladeze conflictul. 

În ceea ce privește “planul victoriei”, deși foarte promovat, acesta nu a conținut decât cereri adresate statelor occidentale de a primi cantități mai mari de armament. Un consilier care a contribuit la întocmirea planului a spus că Zelenski nu a avut altceva de ales decât să își reafirme dorința ca Ucraina să adere la NATO, întrucât orice alt subiect ar fi putut fi perceput ca o retragere a garanțiilor de securitate occidentale, pe care ucrainenii le consideră esențiale. 

În privința permisiunii de a folosi rachetele cu rază lungă în Rusia, Washingtonul a refuzat o astfel de variantă. Americanii au argumentat că aceasta oricum nu ar face vreo diferență prea mare pe câmpul de luptă, întrucât rușii și-au mutat deja sau își vor muta capacitățile militare care ar putea fi o țintă pentru aceste rachete. Oficialii ucraineni insistă, însă, că există o mulțime de alte ținte, cum ar fi centre de comandă, depozite de arme, depozite de combustibil și noduri logistice, care ar putea fi lovite.

Astfel, deși planul de victorie al lui Zelenski reafirmă obiective vechi, totuși semnificația sa reală, arată FT, este că obiectivele de război ale Ucrainei se schimbă, de la eliberarea totală la înclinarea războiului în favoarea Kievului. Schimbarea a fost observată și de oficialii occidentali, care au observat o deschidere mai mare din partea oficialilor ucraineni pentru a discuta despre posibilitatea de a ajunge la un acord de încetare a focului, chiar dacă trupele ruse rămân pe teritoriul lor. 

De altfel, viziunea îndreptată spre negocierile de pace a fost observată și în rândul societății ucrainene, care nu este, însă, la fel de deschisă spre concesii. Sondajele efectuate vara aceasta de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev pentru Institutul Național Democrat au arătat că 57% dintre respondenți consideră că Ucraina ar trebui să se angajeze în negocieri de pace cu Rusia, față de 33% cu un an mai devreme. Ponderea respondenților care se opun oricăror concesii teritoriale a scăzut brusc de la un vârf de 87% la începutul anului trecut. De asemenea, sondajul a constatat că ucrainenii ar putea fi deschiși către un compromis prin care, în schimbul aderării ucrainene la NATO, rușii să mențină controlul de facto asupra părților ocupate în prezent, dar să nu aibă suveranitatea recunoscută.

În ceea ce privește aderarea la NATO, acesta rămâne obiectivul cheie al Ucrainei, dar foarte puțini dintre cei 32 de membri ai Alianței cred că este posibilă fără o încetare deplină și durabilă a focului și asigurarea unei linii definite pe hartă. Pentru îndeplinirea acestor condiții, modelul propus este cel al Germaniei de Vest, care a fost parte a alianței mai bine de trei decenii, înainte ca Zidul Berlinului să cadă și să aibă loc reunificarea cu estul. Totuși, o astfel de variantă ar necesita o desfășurare vastă de forțe din partea SUA și a partenerilor săi. În plus, se pune problema dacă Rusia ar fi de acord.

Analiză integrală Financial Times