Studiu. Complexitatea melodiilor s-a diminuat treptat din anii ‘70, iar muzica a devenit mai simplă și mai “ușor de ascultat”, ca urmare a preferințelor ascultătorilor și evoluțiilor tehnologice.

Studiul a fost realizat de Madeline Hamilton, o doctorandă de la Universitatea Queen Mary din Londra, care a analizat cele mai de succes melodii lansate în perioada 1950 – 2023. Aceasta a constatat că nivelul de complexitate al melodiilor s-a redus, de-a lungul anilor, cu aproximativ 30%. De asemenea, a observat și că numărul de note pe secundă s-a schimbat, acesta fiind aproape dublu. 

Studiul a arătat că evoluția complexității melodiilor este rezultatul dorinței publicului, care a preferat din ce în ce mai mult melodiile mai captivante (catchy). Totuși, specialiștii spun că încă nu sunt siguri dacă reducerea complexității este generată de acest motiv sau de altul. În momentul de față, teoria acceptată este că reducere complexității este de fapt compensată de o altă componentă, precum structura sonoră sau progresia acordurilor muzicale, care devin mai complexe în detrimentul calității întregii piese. 

Pentru a realiza cercetarea, Hamilton a analizat peste 350 de cântece și a descoperit trei etape semnificative, care au marcat simplificarea calității melodiilor. Aceste momente au fost anii 1975, 1996 și 2000. Studiul a constatat că cele trei etape au adus schimbări permanente, iar complexitatea melodiilor s-a diminuat. 

Prima schimbare, cea din 1975, a fost o urmare a “revoluției disco”, adică apariția genului muzical disco, care a adus o noutate în lumea muzicii și a determinat publicul să asculte altceva în afară de rock. Hamilton oferă ca exemplu melodia You Belong With Me de Jo Stafford, lansată în anul 1952, care are un ritm complex, însă pe care cântăreața nu îl urmărește neapărat, vocea ei “curgând” mai degrabă peste linia melodică. 

Cea de-a doua etapă, din anul 1996, numită și “revoluția DAW”, a fost o urmare a progreselor tehnologice, care au permis integrarea în procesul de producție muzicală a unui software specializat. Un exemplu este Love Will Keep Us Together de Captain & Tennille, o melodie destul de ritmată, însă nu ca You Belong With Me, din exemplul anterior, și nu foarte repetitivă. 

Ultima etapă identificată este cea care începe din anul 2000. Hamilton numește această perioadă “revoluția hip-hop”, argumentând că acest gen muzical a avut o influență mare asupra melodiilor care au urmat. Melodia lui Lady Gaga, Poker Face, din 2009, este exemplul oferit de cercetători. Despre aceasta spune că, comparativ cu cântecele mai vechi, Poker Face este mai simplă, iar Lady Gaga cântă pe aceeași notă pe tot parcursul melodiei. 

Sursă: The Telegraph