Financial Times (FT) își începe analiza dând exemplul Marii Britanii, care în ciuda încercărilor sale timp de secole întregi, nu a reușit să producă un vin de calitate. Cu toate acestea, în acest moment, pe măsură ce clima se încălzește, se apropie din ce în ce mai mult de posibilitatea de a devenit un producător apreciat de vin spumant. Apar din ce în ce mai multe podgorii, iar anul trecut, țara a înregistrat cea mai mare recoltă de struguri din istoria sa.
Ceea ce poate părea promițător, însă este doar o urmare a încălzirii globale. Creșerea temperaturilor, pe tot globul, provoacă fenomene meteorologice extreme, secete și creșterea nivelului mării. Efectele sunt însă vizibile și în mod direct asupra oamenilor, de exemplu, căldura extremă a ucis cel puțin 1.301 de credincioși musulmani ce participau la pelerinajului Hajj din acest an. În tot acest context, unele state au început să aplice măsuri pentru a asigura un sistem energetic mai curat și mai sigur pentru mediu, însă acțiunile sunt prea lente.
Pe măsură ce regiunile tropicale devin mai calde, climatele mai reci devin mai blânde, iar acest lucru duce la schimbarea distribuției activităților economice. Un alt exemplu din analiza FT, în acest context, este cel al agriculturii. Conform publicației britanice, regiuni precum Africa de Sud și Noua Zeelandă, ar putea, în deceniile următoare, să devină mai potrivite pentru cultivarea cafelei. De altfel, zonele potrivite pentru cultivarea plantelor precum caju și avocado se pot extinde și ele. Pe măsură ce mările se încălzesc, unele specii, de la biban de mare la hamsii, se deplasează spre nord, modificând zonele de unde se pot pescui anumite specii de pește.
Pe lângă agricultură, și obiceiurile turistice sunt, de asemenea, pe cale să se schimbe. O analiză a Comisiei Europene din 2023 a estimat câștiguri în rândul vizitatorilor din Europa de Nord, în special din Scandinavia, în diferite scenarii de temperatură, deoarece valurile de căldură fac destinațiile din Mediterana din ce în ce mai greu de vizitat în timpul verii. În câteva decenii, topirea gheții arctice ar putea transforma rutele maritime globale. Dincolo de acest aspect, topirea gheții aduce cu sine și implicații importante asupra mediului la nivel global.
De altfel, ceea ce poate părea un câștig pentru o țară, întrucât clima mai călduroasă îi permite să cultive tipuri noi de plante, este o pierdere pentru o altă țară care nu mai are această posibilitate. Pentru fiecare podgorie britanică nouă, există altele în Chile care nu mai pot funcționa. În timp ce specii pot apărea în locuri diferite, multe riscă să dispară complet. Insule grecești sau spaniole, favorite ca destinații de vacanță, s-ar putea confrunta cu un șomaj ridicat. Exploatarea Arcticii poate aduce poluare într-un colț neatins până acum.
Impactul creșterii necontrolate a temperaturii în întreaga lume este enorm, subliniază FT. Climate Policy Initiative a estimat recent că costul inacțiunii climatice va ajunge la 1.266 de miliarde de dolari până în 2100. Multe activități economice noi se vor muta în emisfera nordică, inclusiv America de Nord, Europa de Nord și Rusia, în detrimentul țărilor cu venituri mai mici, aflate mai aproape de ecuator.
În acest context, devine esențială datoria “nordului global”, mai bogat, să se implice și să finanțeze eforturilor la nivel mondial pentru stoparea schimbărilor climatice. Pe măsură ce clima devine mai greu de suportat, migrația către nord, unde temperaturile nu vor fi la fel de ridicate, se va intensifica. De asemenea, pe măsură ce anumite alimente și culturi devin mai rare, prețurile vor crește, conchide FT.
Analiza integrală la Financial Times
Foto: Vismax | Dreamstime.com
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.