“Europa noastră este muritoare, poate muri!”, a avertizat Emmanuel Macron la finalul lunii aprilie, cerând oamenilor din Europa să dea un vot împotriva extremismului la alegerile pentru Parlamentul European. “Cine se aștepta ca, doar câteva săptămâni mai târziu, o încercare venită chiar de la președintele Franței să-i dovedească punctul de vedere, prin convocarea unor alegeri naționale anticipate care amenință să scufunde întreaga Uniune Europeană într-o criză cu potențial mortal?”, arată analiza Financial Times.
Ea pornește de la faptul că, în sondaje pentru primul tur al alegerilor de duminică sunt pe primele două locuri partide de extrema dreaptă și de extrema stângă, ambele eurosceptice, ambele hotărâte să crească cheltuielile bugetare, în condițiile în care bugetul de stat al Franței “este un dezastru”, ba chiar să taie și câteva miliarde din contribuția Franței la bugetul UE.
“Un parlament dominat de extremele politice ar arunca Franța într-o perioadă de instabilitate prelungită, în cel mai bun caz. În cel mai rău caz, ar duce la adoptarea unor politici costisitoare care ar provoca rapid o criză economică și socială în Franța. Iar o criză a Franței ar deveni rapid o problemă a UE”, mai arată FT.
O comparație cu criza grecească din 2009-2010 ține, dar numai până la un punct. Cu o datorie publică de 110% din PIB, Franța ar pune UE și, mai ales Germania, într-o situație dificială dacă, de exemplu, prima de risc pentru obligațiunile franceze (costurile de refinanțare) ar crește. “UE are acum mecanisme pentru a interveni prin preluarea de obligațiuni, dar ar fi oare Bruxelles-ul sau Berlinul dispuse să accepte o astfel de mișcare, dacă criza ar fi provocată de cheltuielile nefinanțate ale Franței? (…) În timpul crizei datoriilor grecești, sfidarea UE de către Atena a fost în cele din urmă depășită de amenințarea de a expulza Grecia din Zona Euro. Dar expulzarea Franței din Euro sau chiar din UE este aproape de neconceput, pentru că întregul proiect european a fost construit în jurul cuplului franco-german”.
Un scenariu mai probabil, mai arată analiza FT, este cel în care Franța va rămâne atât în UE cât și în Zona Euro, dar o va frâna creând probleme care ar distruge coeziunea economică și stabilitatea europeană, într-un moment în care țările membre fac eforturi de unitate în fața amenințării ruse.
Totuși, mai arată FT, Franța a mai trecut printr-o astfel de criză, la începutul anilor 1980, când un guvern socialist a încercat să implementeze o agendă radicală de stânga. Acea criză a dus în cele din urmă la ascensiunea lui Jacques Delors, mai întâi ca ministru de Finanțe francez, iar apoi ca președinte al Comisiei Europene. La Bruxelles, Delors a propulsat integrarea europeană și, în final, chiar lansarea monedei unice.
“Este puțin probabil ca istoria să se repete în același mod. Dar zeci de ani de experiență sugerează că este o greșeală să pariezi împotriva capacității UE de a depăși amenințările, chiar dacă uneori acestea au aspect mortal”.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.