Comisia Europeană evaluează că Franța și alte șase țări din UE ar trebui supuse unor proceduri pentru reducerea deficitelor. Negocierile între Bruxelles și Paris ar putea fi, însă, încurcate de rezultatul alegerilor anticipate.

Uniunea Europeană va apela la procedura de deficit excesiv pentru prima dată după 2020, când și-a suspendat o parte din reglementările fiscale, pentru a permite țărilor să-și relanseze economiile, pe fondul pandemiei de coronavirus. De atunci, blocul comunitar și-a reformat regulamentul pentru a se adapta la datoriile mari acumulate de țări. 

Franța se află în centrul atenției deoarece este a doua cea mai mare economie a UE și trece printr-o perioadă tensionată din punct de vedere politic, după ce președintele a convocat alegeri anticipate. Anunțul lui a provocat creșterea costului împrumuturilor pe piețele de obligațiuni, iar raportul Comisiei ar putea determina executivul francez să-și restrângă cheltuielile viitoare.

Anul trecut, Franța avea un deficit bugetar de 5,5% din PIB și o datorie publică de 110,6% din PIB, iar executivul european anticipează ca aceasta să crească la 112,4% în 2024 și la 113,8% în 2025, aproape de două ori mai mare decât limita acceptată de UE, de 60% din PIB. 

În următoarele luni, vor avea loc negocieri între reprezentanții instituției europene și guvernul francez, în care trebuie agreat un program pe șapte ani pentru reducerea datoriei. Totuși, înainte de scrutinul parlamentar, partidul de extremă dreapta al lui Marine Le Pen conduce în sondaje, ceea ce ar putea face dificilă o colaborare între cele două părți. Viziunea “protecționistă” a lui Le Pen stârnește, de asemenea, preocupări pentru piețele financiare, mai notează Reuters.

Leo Barincou, economist la Oxford Economic, a declarat că “este puțin probabil ca un parlament divizat să poată conveni asupra unor reduceri dificile de cheltuieli, din punct de vedere politic, ceea ce ar duce la un deficit mai mare decât nivelul actual de referință”.

Celelalte țări aflate în vizorul Comisiei sunt Italia, Polonia, Belgia, Ungaria, Slovacia și Malta, care au acumulat deficite excesive după pandemia de coronavirus și criza prețurilor la energie, după ce Rusia a invadat Ucraina. Datoria Italiei este de 138% din PIB, în condițiile în care creșterea sa economică a fost de doar 1%. 

Sursă alternativă: Reuters