Max Tegmark, cercetător în fizică la MIT, a declarat pentru publicația The Guardian că, în opinia sa, distragerea atenției omenirii de la o concepție mai largă a siguranței inteligenței artificiale riscă o întârziere inacceptabilă în impunerea unor reglementări stricte creatorilor celor mai puternice programe AI.
“În 1942, Enrico Fermi a construit primul reactor cu o reacție nucleară în lanț auto-susținută sub un teren de fotbal din Chicago. Când cei mai buni fizicieni de la acea vreme au aflat despre asta, s-au speriat, pentru că și-au dat seama că cel mai mare obstacol pentru construirea unei bombe nucleare tocmai fusese depășit. Au realizat că mai sunt nevoie de doar câțiva ani până acest lucru se va întâmpla – și de fapt a fost nevoie de doar trei ani, odată cu Trinity, în 1945. Modelele AI care pot trece testul Turing [un test al capacității unei mașini de a prezenta un comportament inteligent echivalent cu cel al unui om sau care nu se poate distinge de acesta] sunt supuse azi aceluiași avertisment pentru tipul de IA asupra căruia poți pierde controlul“, a explicat Tegmark.
ONG-ul său, Future of Life, a făcut anul trecut un apel la o pauză de șase luni în cercetarea avansată a inteligenței artificiale, tocmai în baza acestor temeri. În ciuda miilor de semnatari de la nenumărați experți, nu sa convenit nicio pauză.
Între timp, summiturile AI au luat amploare și tehnologia continuă să avanseze, iar accentul pentru reglementarea internațională a inteligenței artificiale nu mai este pus pe riscul existențial reprezentat de AI. La summitul care se desfășoară zilele acestea la Seul, doar unul dintre grupurile lidere în domeniu a abordat în mod direct siguranța și a analizat “spectrul complet” de riscuri, “de la încălcări ale vieții private la perturbări pe piața muncii și potențiale rezultate catastrofale”.
Tegmark susține că minimizarea riscurilor nu este sănătoasă și nici accidentală. “Este exact ceea ce am prezis că se va întâmpla din cauza lobby-ului din industrie. În 1955 au apărut primele articole științifice care spuneau că fumatul provoacă cancer pulmonar și credeam că, destul de repede, va exista o anumită reglementare. Dar nu, acestea au început să apară abia în 1980, pentru că a existat această uriașă forță reprezentată de industrie pentru a distrage atenția de la problemă. Simt că așa se întâmplă și acum“, a mai declarat Tegmark.
Articolul integral la The Guardian.
Foto: Sasinparaksa | Dreamstime.com
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.