Comisia Europeană a redus prognoza privind creșterea economică a României în acest an, la 2,2%, în timp ce deficitul va ajunge la 6,3% din PIB. Estimează că inflația va scădea treptat în următorii doi ani.

Creșterea economică a României ar urma să încetinească până la 2,2% în acest an, din cauza inflației ridicate care afectează veniturile disponibile reale, a condițiilor financiare restrictive și a cererii externe mai scăzute, arată Comisia Europeană în prognoza economică de toamnă. În schimb, în prognoza de primăvară, executivul european estima o creștere a PIB-ului cu 3,2% pentru 2023 și cu 3,5% în 2024.

Referitor la inflație, se preconizează că prețurile mai mici la energie vor duce la o scădere lentă a inflației globale, de la o medie de 12% în 2022 la puțin sub 10% în 2023. Totuși, este de așteptat ca inflația de bază (exclude prețurile la energie și alimente) s-o depășească pe cea generală în acest an, ca urmare a scumpirii alimentelor și a creșterii costului pentru servicii. Inflația ar urma să încetinească rapid în următorii doi ani și să reintre în intervalul de variație a țintei fixate de BNR.

Instituția estimează că România va încheia anul cu un deficit public de 6,3% din PIB, în ciuda tuturor măsurilor luate de guvern pentru diminuarea acestuia: “Deficitul mai mare decât se preconiza în acest an reflectă cheltuieli publice mai mari decât cele anticipate (în special în ceea ce privește personalul și bunurile și serviciile) și o creștere mai lentă a veniturilor din cauza unei activități economice mai slabe”.

Indicatorul ar urma să scadă la 5,3% în 2024 și la 5,1% în 2025, pe fondul măsurilor fiscale care vor intra în vigoare peste două luni. Pachetul de măsuri, în valoare de 1,2% din PIB, include reduceri de cheltuieli, eficientizarea administrației publice, înăsprirea condițiilor pentru acordarea voucherelor de vacanță, creșterea impozitului pentru companii, introducerea contribuțiilor pentru angajații din IT, construcții și agricultură și eliminarea cotelor reduse de TVA pentru anumite bunuri și servicii: “Efectul de reducere a deficitului al pachetului de măsuri de consolidare fiscală va fi parțial compensat de creșterea puternică a cheltuielilor de personal”.

Comisia Europeană se așteaptă ca datoria publică a României să ajungă la 50,5% din PIB în 2025.

“Creșterile robuste ale salariilor și pensiilor susțin creșterea consumului privat, care se preconizează că va rămâne pozitivă în acest an, iar consumul guvernamental ar urma, de asemenea, să accelereze ușor. Înăsprirea politicii monetare și a condițiilor de finanțare au dus la o încetinire accentuată a creditului privat, cu impact negativ asupra investițiilor private. Cu toate acestea, investițiile finanțate de UE oferă un stimulent puternic de creștere”, se arată în informarea de presă. În privința ratei șomajului, Comisia prognozează ca aceasta să rămână aproape de 5,4% în acest an și să se mențină la niveluri scăzute și în următorii doi.

Instituția anticipează o accelerare a creșterii PIB-ului real la 3,1% în 2024 și la 3,4% în 2025, accelerare susținută de creșteri solide ale venitului real disponibil, de diminuarea impactului majorării dobânzii de referință și de rezistența consumului și investițiilor publice.

Sursa: Comunicatul Comisiei Europene

Foto: Dreamstime/Radioval