Analiză The Guardian. Discursul lui Joe Biden din Biroul Oval este un avertisment pentru Israel să nu repete greșelile americanilor din 2001 și trădează, totodată, opinia sa că SUA au eșuat în “războiul împotriva terorismului”.

Într-o analiză pentru publicația The Guardian, Jason Burke, corespondent pe probleme de securitate, face referire la empatia exacerbată pe care Biden a exprimat-o când a evidențiat eșecurile Statelor Unite de a gestiona cu calm situația din 11 septembrie 2001, dar și alte evenimente similare. Astfel, când Joe Biden a discutat cu israelienii în timpul scurtei sale vizite din această săptămână, precum și în discursul său de la Washington a avertizat, cu empatie, că poporul israelian trebuie să își păstreze luciditatea și calmul – “Deși sunteți furioși, nu vă lăsați consumați de acest sentiment. După 11 septembrie 2001, americanii au fost orbiți de furie iar, în timp ce am căutat să facem dreptate și am reușit, am făcut și greșeli”.

Probabil, președintele american a considerat că evidențierea eșecurilor și succeselor SUA ar putea avea un impact mai mare asupra israelienilor, după atacurile lansate de Hamas, decât transmiterea unor lecții în alte moduri, “mai puțin empatice”, se mai arată în analiză. Este posibil ca Biden să spere că, în acest fel, îl va încuraja pe premierul israelian Benjamin Netanyahu și guvernul său de dreapta-dură să-și modereze răspunsul la atacurile din 7 octombrie.

Joe Biden a votat pentru intervenția militară în Irak în 2003, din calitate de senator. Însă în mandatul de vicepreședinte, sub Administrația Obama, a fost unul dintre cei mai precauți apropiați ai președintelui, când venea vorba despre acest subiect. În 2011, a fost singurul care s-a pronunțat împotriva misiunii de asasinare a lui Osama bin Laden, pe care a considerat-o prea riscantă. În ultimii ani, a devenit un pic sceptic în privința intervențiilor externe, iar asta se bazează pe impresia că războiul împotriva terorismului a fost, în mare parte, o greșeală, a declarat Peter Neumann, profesor de studii de securitate la King’s College din Londra.

Nu este clar la care dintre numeroasele erori făcute de factorii de decizie politică din SUA se referea Biden, însă multe dintre ele ar putea fi ilustrate acum ca avertismente pentru factorii de decizie politică israelieni, scrie The Guardian. Una dintre erori ar putea fi reprezentată de lipsa de claritate care a afectat răspunsul SUA la atacul de la 11 septembrie 2001. George Bush, pe atunci președinte, a optat pentru un răspuns militar masiv și în mare parte convențional pentru o amenințare venită din partea unui inamic mic și neconvențional. De asemenea, a ales să își extindă efortul către un “război împotriva terorismului”, lucru care ar fi putut satisface nevoile americanilor de a se simți din nou în siguranță, dar și de răzbunare și dreptate, dreptate de care a vorbit Joe Biden la Tel Aviv, în călătoria de miercuri. Totuși, deciziile lui Bush au atras SUA într-o luptă nesfârșită și epuizantă împotriva unui inamic nedefinit corect.

În primele declarații publice după atacurile comise de Hamas pe 7 octombrie, premierul israelian Netanyahu le-a spus israelienilor: “Vom șterge acest lucru numit Hamas, ISIS-ul din Gaza, de pe fața pământului. Va înceta să mai existe”. Există asemănări tactice între atrocitățile comise de Hamas și cele ale Statului Islamic, dar nu există legături organizatorice între două grupuri foarte diferite, explică publicația britanică.

O altă eroare ar putea fi legată de hotărârile luate în mod conștient de factorii de decizie din SUA care au ales să ignore practicile recunoscute ca fiind etice, legale și profesionale ale războiului. Această perspectivă a permis încălcările drepturilor omului asociate cu Guantanamo Bay, cu extrădările CIA și cu tortura. În loc de “claritate morală”, acest lucru a antrenat SUA într-o lume a violenței cinice și a ilegalității care i-a îngrozit pe susținători. De asemenea, au fost adesea contraproductive, conducând la creșterea numărului de recruți extremiști.

În lipsa unui plan strategic schițat de oficialii israelieni pentru o victorie militară, există pericolul ca această campanie să se extindă, pe măsură ce conflictul continuă. Este imposibil să păstrezi toți israelienii în siguranță tot timpul, chiar dacă efectul de descurajare care se află în centrul doctrinei israeliene poate fi restabilit, de cele mai multe ori în mod sângeros, de aici venind și avertismentul lui Biden.

Biden ar putea, de asemenea, să avertizeze Israelul să nu-și aprecieze greșit propriile capacități. Ambițiile războiului împotriva terorismului au depășit evaluările realiste ale resurselor disponibile chiar și pentru SUA. Susținătorii de la Washington au crezut că pot reconstrui Orientul Mijlociu dar, în schimb, intervenția în Irak a avut consecințe devastatoare pentru securitatea regională și globală.

O ipoteză deosebit de dificilă este aceea că, imediat după atacurile de pe 11 septembrie 2001, Siria și Iranul au căutat să aibă relații mai bune cu SUA, oferind informații de care aveau nevoie cu disperare despre Al-Qaida sau chiar militanți de rang înalt captivi, în semn de bunăvoință. Ambele au fost însă respinse, Iranul fiind inclus alături de Irak și Coreea de Nord în “axa răului” descrisă de Bush în discursul său din 2002 privind “Starea Uniunii”. Acum, Siria și Iranul sunt dușmani înverșunați atât ai SUA, cât și ai Israelului, și ar putea juca un rol decisiv în actuala criză în desfășurare. Dacă Teheranul lansează Hezbollah într-un atac pe scară largă peste graniță, din sudul Libanului sau prin Înălțimile Golan, Israelul va fi prins într-un război pe două fronturi, ceea ce ar forța SUA să intervină într-un mod nou și foarte direct.

Analiza integrală pe The Guardian