BNR avertizează că există riscuri privind creșterea prețurilor, din 2024, provocate de pachetul de măsuri bugetare al guvernului. Banca a menținut dobânda de referință la 7% pe an, pentru a șasea oară consecutiv.

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de joi, a hotărât următoarele:

• menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an;
• menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an;
• menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Banca Națională explică decizia, printre altele, astfel:

În august și septembrie, rata anuală a inflației a continuat să scadă, în linie cu previziunile, coborând de la 10,25% în iulie la 9,43% în august, pe fondul decelerării creșterii prețurilor alimentelor și al continuării descreșterii dinamicii prețurilor la energie, contrabalansate doar parțial ca impact de scumpirea combustibililor și a medicamentelor.

Activitatea economică și-a accelerat creșterea în trimestrul II 2023 la 0,9%, de la 0,5% în precedentele trei luni (variație trimestrială), depășind previziunile, evoluție ce face probabilă întreruperea trendului de restrângere a excedentului de cerere agregată în acest interval.

Față de aceeași perioadă a anului anterior, avansul PIB a continuat însă să se reducă peste așteptări în trimestrul II, la 1,1%, de la 2,4% în primele trei luni ale anului. Descreșterea a fost determinată de această dată de consumul gospodăriilor populației. (…) Pe acest fond, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au continuat să scadă considerabil în trimestrul II în raport cu perioada similară din 2022.

Dincolo de sfârșitul anului, incertitudini și riscuri majore la adresa perspectivei inflației decurg din configurația pachetului de măsuri fiscal-bugetare, care urmează să fie implementate pentru continuarea consolidării bugetare, precum și din conduita viitoare a politicii fiscale și de venituri, de natură să exercite efecte inflaționiste pe termen scurt, dar să intensifice presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali pe un orizont mai îndepărtat de timp.

Riscuri la adresa activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează războiul din Ucraina și evoluțiile economice sub așteptări din Europa, iar absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. 

Ultima majorare a dobânzii de referință a avut loc în luna ianuarie, de la 6,75% pe an la 7% pe an, iar Banca Națională mai are programată o singură ședință pe probleme de politică monetară în acest an, pe 8 noiembrie.

Inflația s-a menținut la 9,4% în august, în ciuda faptului că guvernul a introdus, pe parcursul lunilor de vară, plafonarea adaosului comercial la unele alimente de bază.

Foto: Vlad Ispas/Dreamstime