La începutul lunii septembrie, sonda Vikram și roverul Pragyan au fost puse în “modul de repaus” pentru a-şi proteja componentele electrice de condițiile brutale ale unei “nopți lunare” (care echivalează cu două săptămâni pe Pământ), în condițiile în care temperaturile au scăzut până la -250 de grade Celsius.
Dar, după cele două, oamenii de ştiinţă de la Organizația Indiană de Cercetare Spațială (ISRO) nu au mai putut restabili comunicarea cu sonda. Ei explică faptul că există aproximativ 50% şanse ca dispozitivele să reziste la temperaturile de îngheț, dar “scad cu fiecare oră care trece”. Iniţial, specialiştii se aşteptau ca sonda şi roverul să se reactiveze pe 22 septembrie, când lumina soarelui ar fi urmat să alimenteze panourile care încarcă bateriile celor două echipamente.
ISRO a precizat că va continua eforturile de restabilire a contactului cu nava spațială până pe 30 septembrie, când este programat următorul apus de pe Lună.
Chiar și în condițiile în care nu vor reuși restabilească legătura cu sonda spațială, operatorii de la ISRO subliniază că misiunea Chandrayaan-3 a avut deja un succes major și că și-a atins principalele obiective. Concret, sonda spațială indiană a aselenizat cu succes la polul sudic al Lunii, în august, după o călătorie interstelară de 40 de zile. Pe suprafaţa Lunii, roverul Pragyaan a străbătut o distanță de o sută de metri în aproximativ două săptămâni, de unde a transmis imagini și date către Pământ, și a confirmat prezența sulfului, fierului, oxigenului și a altor elemente pe Lună.
Surse alternative: BBC, The Guardian
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.