BNR menține dobânda de referință la 7% pe an, pentru a cincea ședință la rând, conform așteptărilor analiștilor: Perspectiva inflației este marcată de incertitudini, cauzate de plafonarea adaosului comercial și de măsurile pentru reducerea cheltuielilor bugetare.

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de luni, a hotărât următoarele:

• menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an;

• menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an;
• menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Banca Națională explică decizia, printre altele, astfel:

• Pe ansamblul trimestrului II 2023, rata anuală a inflației și-a accelerat astfel considerabil descreșterea, așa cum s-a anticipat, reducându-se cu 4,28 puncte procentuale (de la 14,53% în martie). Scăderea a fost antrenată și în acest interval în principal de dinamicile prețurilor energiei și combustibililor, care și-au accentuat trendul descendent, sub impactul efectelor de bază, al evoluției cotației țițeiului și al schemelor de plafonare a prețurilor la electricitate și gaze naturale.
• Noile date statistice reconfirmă încetinirea creșterii economice în trimestrul I 2023 la 0,2%, de la 1% în precedentele trei luni (variație trimestrială), evoluție ce implică restrângerea relativ pronunțată a excedentului de cerere agregată în acest interval.
• În același timp, avansul în termeni anuali al PIB s-a redus semnificativ în primul trimestru din 2023, la 2,4%, de la 4,5% în trimestrul IV 2022.
• Actuala perspectivă a inflației este marcată de incertitudini crescute, având ca principale surse pe termen scurt plafonarea temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază, dar mai cu seamă măsurile fiscale ce se prefigurează a fi implementate în vederea măririi veniturilor bugetare.
• Incertitudinile și riscurile majore decurg însă din conduita viitoare a politicii fiscale și de venituri, date fiind caracteristicile execuției bugetare din primele șase luni ale anului și majorările salariale recente din sectorul public, dar și pachetul de măsuri fiscal-bugetare ce va fi probabil adoptat în scopul continuării consolidării bugetare, a cărui configurație finală este deocamdată necunoscută.
• Războiul din Ucraina și sancțiunile asociate continuă să genereze incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, iar absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor. 

Decizia de astăzi corespunde așteptărilor analiștilor financiari consultanți de Profit.ro. Ultima majorare a dobânzii de referință a avut loc în luna ianuarie, de la 6,75% pe an la 7% pe an. Inflația a coborât de la 10,6% la 10,2%, din mai în iunie, întrucât prețurile au crescut într-un ritm mai mic decât anul trecut (baza de raportare a fost una mai mare).

Consiliul Concurenței a informat, tot astăzi, că prețurile medii ale alimentelor de bază din lanțurile de magazine au scăzut cu până la 34%, după aplicarea ordonanței privind plafonarea adaosurilor comerciale. Totodată, amintim că Ministrul Finanțelor a detaliat, la începutul lunii, măsurile pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Printre altele, propune reducerea numărului secretarilor de stat cu 20%, eliminarea indemnizației de vacanţă, iar cheltuielile cu telefonia mobilă vor fi plafonate. Măsurile urmează să fie aprobate de către guvern.

Foto: Vlad Ispas/Dreamstime