Acord istoric pentru protejarea oceanelor lumii, după mai bine de zece ani de negocieri. Cu scopul conservării și recuperării naturii, 30% din suprafața marină va fi declarată zonă protejată până în 2030.

Tratatul pentru conservarea și asigurarea biodiversității oceanelor, aflat în discuție timp de mai bine de un deceniu, a fost în cele din urmă convenit, după cinci runde de negocieri prelungite conduse de ONU, care s-au încheiat sâmbătă la New York. “Nava a ajuns la țărm”, a declarat președintele conferinței ONU, Rena Lee, după o ultimă zi maraton de discuții.

În cea mai recentă evaluare a speciilor marine, aproape 10% din toată lumea s-au dovedit a fi în pericol de dispariție, potrivit Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). Aceste noi arii protejate stabilite în tratat vor limita pescuitul, rutele rutelor de navigație și activitățile de explorare, inclusiv în minele de adâncime (atunci când mineralele sunt preluate din adâncurile mării, la 200 m sau mai mult sub suprafață).

Grupurile de mediu și-au exprimat recent îngrijorarea că procesele miniere ar putea perturba zonele de reproducere a animalelor, pot crea poluare fonică și ar putea fi toxice pentru viața marină.

Pactul reprezintă o componentă crucială în eforturile globale de a aduce 30% din pământul și marea lumii sub protecție până la sfârșitul deceniului – “30 până la 30” – convenit la Montreal în decembrie.

Interesele economice au reprezentat un punct major de conflict pe parcursul ultimei runde de negocieri, care a început pe 20 februarie, țările în curs de dezvoltare cerând o cotă mai mare din “economia albastră”, inclusiv transferul de tehnologie.

Minna Epps, directorul IUCN Ocean, a declarat că principala problemă a fost împărțirea resurselor genetice marine (materiale biologice de la plante și animale), care sunt utilizate în produse farmaceutice, procese industriale și alimente. Națiunile mai bogate dispun în prezent de resursele și finanțarea pentru a explora adâncurile oceanului, dar națiunile mai sărace au vrut să se asigure că beneficiile vor fi împărțite în mod egal.

Dr. Robert Blasiak, cercetător la Universitatea din Stockholm, a precizat că nimeni nu știe cât valorează resursele oceanice și, prin urmare, cum ar putea fi împărțite: “Am înregistrat aproximativ 230 de mii de specii în ocean, dar se estimează că sunt peste două milioane”.

Înainte ca tratatul să fie implementat, statele vor trebui să se reunească pentru a stabili termenii, iar specialiștii consideră că acest lucru va mai dura ceva timp. Potrivit Greenpeace, 11 milioane de km pătrați de ocean trebuie să fie protejați în fiecare an până în 2030, pentru ca obiectivul să fie atins.

Convenția ONU privind dreptul mării – acordul internațional precedent privind protecția oceanelor, a fost semnat cu 40 de ani în urmă, în 1982. Atunci s-a stabilit o zonă numită marea liberă, adică ape internaționale în care toate țările au dreptul de a pescui, de a naviga și de a face cercetare, și doar 1,2% din aceste ape erau protejate. Viața marină din afara zonelor protejate a fost expusă riscului, din cauza schimbărilor climatice, a pescuitului excesiv și a traficului maritim.

Surse alternative: BBC, Reuters

Foto: Seadam | Dreamstime.com